Interconectarea Celor 3 Mări așteaptă după România

România pune în pericol termenul de finalizare al unui proiect major de infrastructură europeană de transport:  Via Carpathia, care ar urma să lege 3 mări: Baltica, Mediterana și Marea Neagră.

În imaginea de mai sus, Via Carpathia este reprezentată prin linia verde.

Proiectul traversează 7 state:
Ungaria a anunțat recent că a finalizat, cu 5 ani mai devreme, tronsonul care îi traversează țara.
Polonia mai are secțiuni de completat, cu termen de predare 2024.
Grecia, Lituania și Slovacia își vor moderniza eventual autostrăzile deja construite.
Bulgaria mai are de construit cam jumătate din traseul național, în principal între Vidin și Sofia.

În România lucrurile sunt ceva mai complicate, și pun în pericol termenul de interconectare.

Via Carpathia – de la concept și până azi

Via Carpathia – cu o lungime aproximativă de 2.500 km – este un coridor trans-european care, din 2025, va deveni conexiune-cheie pe flancul estic al UE între nordul și sudul Europei.

Proiectul a fost aprobat în anul 2006, miniștrii Transporturilor din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria semnând  o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care să conecteze cele patru state.

La 22 octombrie 2010, semnatarilor inițiali li s-au alăturat alte 3 state, în Polonia fiind semnată o declarație de susținere a extinderii Via Carpathia în România, Bulgaria și Grecia.

Aveau să treacă 10 ani până când proiectul să redevină în prim-plan în România, odată cu implicarea Statelor Unite, care au promis sprijin politic și financiar pentru finalizarea acestui proiect major de infrastructură rutieră.

Proiect care, din 2016, a fost intens susținut de Polonia, fiind introdus ulterior în lista proiectelor prioritare ale Inițiativei Celor 3 Mări.

O mică piedică în calea Via Carpathia: România. Confuzia europenilor și a americanilor

Tronsonul românesc al Via Carpathia e clar pentru toți semnatarii – 462 de km de autostradă care să lege granița cu Ungaria, la Borş, de granița cu Bulgaria, la Calafat. Traseul asumat: Borş ( acolo unde trebuie să ajungă şi Autostrada Transilvania) – Oradea – Arad – Timişoara – Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare –Calafat.

Pentru autoritățile române însă, Via Carpathia înseamnă în primul rând ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăștie – Sibiu – Pitești – București – Constanța – Marea Neagră.

Aceasta este de fapt o simplă, dar, e drept, importantă ramificație a proiectului Via Carpathia. Egală ca importanță cu ramificațiile planificate din Polonia spre Ucraina sau din Bulgaria și Grecia către Turcia.

Confuzia apare, foarte probabil, din cauză că Statele Unite sprijină această a doua rută, care  în parte este finalizată. Chiar și așa, rămân destule secțiuni de construit pe ramificația:

• A11/Drum expres Borș – Oradea – Arad
• A1 Lugoj – Deva, secțiunea cu tuneluri de la Margina-Holdea.
• A1 Sibiu – Pitești
• A0 Centura București

În ceea ce privește ruta principală, programul de guvernare Ciucă ”retrogradează” investiția A6 Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Calafat  la categoria Drum Expres, cu finanțare incertă.

Asta în ciuda afirmațiilor făcute de președintele Iohannis care, în iunie, asigura că pentru finanțarea proiectelor mari de infrastructură propuse în cadrul Inițiativei celor 3 Mări va exista ”o abordare specială”.

Șansa de a finanța A6 cu fonduri europene era PNRR, dar decizia politică a fost cea de a finanța construcția tronsoanelor lipsă din Autostrada Transilvania și a capetelor din A8.

Cum merge proiectul în Polonia

Guvernul Poloniei a decis în iunie anul acesta să crească până la 28 miliarde zloți alocările financiare pentru programul național de infrastructură. Din această sumă, 21 de miliarde vor fi alocate finalizării secțiunii poloneze a Via Carpathia. E vorba, mai exact de două sectoare lipsă, S19 și S8.

Toate studiile de fezabilitate s-au primit și plătit anul trecut, iar ministerul de resort a anunțat că cele 2 tronsoane de autostradă, aproximativ 300 kim în total, vor fi finalizate în 2024.

Via Carpathia are pe teritoriul Poloniei peste 700 km.

Statele fără probleme: Slovacia, Grecia și, mai nou, Ungaria

Odată cu finalizarea, în toamnă, a autostrăzii M30 din Ungaria, care face legătura între autostrada M3 şi graniţa cu Slovacia, a fost finalizat ultimul element maghiar al coridorului.

Ungaria, a anunțat MTI, s-a achitat de toate sarcinile asumate – cu cinci ani mai devreme decât termenul-limită al construcţiei întregii Via Carpatia, care este anul 2026. După autostrada M30, secţiunea maghiară a coridorului continuă cu autostrada M3, apoi cu autostrada M35, în direcţia Debrecen, iar în final, cu autostrada M4, în direcţia Oradea.

Grecia și Slovenia sunt state în care problema autostrăzilor este deja rezolvată. Secțiunile Via Carpathia din aceste țări există, eventuale investiții fiind planificate doar în modernizarea unor secțiuni.