Întâlnirea Papa Francisc – Patriarhul Kiril / Declarația comună în 30 de puncte pe problemele momentului: de la morala individuală la poziționarea față de conjunctura geopolitică

Papa Francisc şi Patriarhul Kiril al Rusiei au avut vineri o întâlnire de două ore pe un teren neutru, aeroportul din Havana, Cuba, ţară majoritar catolică, dar aflată sub influenţa Moscovei. Este o întâlnire istorică, ea fiind prima care are loc între liderii celor două comunităţi creştine după Marea Schismă din anul 1054.

„Dragă frate, în sfârşit”, i-a spus Papa Francisc patriarhului rus Kiril. „Acum, lucrurile sunt mai uşoare”, a răspuns Kiril, patriarhul Bisericii Ortodoxe ruse, după care cei doi s-au îmbrățișat. „Este clar că este voinţa lui Dumnezeu”, a adăugat Papa Francisc.

Cei doi au avut o întrevedere de două ore într-un salon de protocol de pe aeroportul din Havana, unde au fost așteptați de președintele Raul Castro. Discuția s-a purtat în prezenţa Mitropolitului Hilarion, consilierul pentru Relaţii Externe al Patriarhiei de la Moscova, a cardinalului Kurt Koch, preşedintele Consiliului pontifical pentru Unitatea creştinilor, şi a interpreţilor.

La finalul întrevederii istorice, cei doi lideri religioși au emis o declarație comună în care pledează pentru pace și au dat câteva declarații:

Patriarhul Kiril: „Am avut o discuţie deschisă, fiind conştienţi în mod deplin de responsabilitatea pe care o avem pentru viitorul creştinismului şi al civilizaţiei umane”.

Papa Francisc: „Am vorbit sincer, ca fraţii”.

Declarația celor doi lideri religioși conține 30 de puncte care se referă, printre altele, la situația creștinilor în lume, dar și la conflictul din Ucraina, la terorism sau criza europeană a refugiaților.

Despre unitatea bisericilor

• Suntem divizaţi de rănile provocate de conflicte vechi și noi, de divergenţe moştenite de la strămoşii noştri.
• Conştienţi că rămân numeroase obstacole de depăşit, sperăm ca întâlnirea noastră să contribuie la restabilirea acestei unităţi dorite de Dumnezeu, pentru care s-a rugat Iisus Hristos.
• Dorim să ne unim eforturile pentru a da mărturie despre Evanghelia lui Cristos (…) răspunzând împreună la provocările lumii contemporane. Civilizația umană a intrat într- o perioadă de schimbări epocale. Conștiința noastră creștină și responsabilitatea noastră pastorală ne obligă să nu rămână pasivă în fața provocărilor care necesită un răspuns comun.

Despre persecutarea creştinilor în țările musulmane

• În numeroase ţări din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord, fraţii şi surorile noastre întru Hristos sunt exterminaţi în familii, oraşe şi sate întregi. Bisericile lor sunt distruse şi jefuite în mod barbar, obiectelor lor sfinte sunt profanate, monumentele lor, distruse.
• În Siria, Irak şi în alte ţări din Orientul Mijlociu, observăm cu durere exodul masiv al creştinilor de pe pământul de unde a început să se răspândească credinţa noastră şi unde au trăit din vremea apostolilor împreună cu alte comunităţi religioase.
• Facem apel către comunitatea internațională să acționeze de urgență pentru a preveni continuarea expulzării creștinilor din Orientul Mijlociu.

Despre Europa creștină și criza refugiaților

• Procesul de integrare europeană, care a început după secole de conflicte sângeroase, a fost salutat ca o garanție a păcii și securității. Cu toate acestea, va invitam la vigilență împotriva integrării făcute în lipsa respectului față de identitățile religioase.
• Rămânând deschiși la contribuția altor religii la civilizația noastră, este convingerea noastră că Europa trebuie să rămână fidelă rădăcinilor sale creștine.
• Facem apel la creștinii din Europa de Est și de Vest să se unească (…) așa încât Europa să-și poată păstra sufletul modelat de două mii de ani de tradiție creștină.
• Privirea noastră se îndreaptă spre persoanele care se află în pericol, care trăiesc în condiţii de nevoie extremă şi de sărăcie, în timp ce sporesc bogăţiile materiale ale omenirii.
• Nu putem rămâne indiferenţi la soarta milioanelor de migranţi şi de refugiaţi care bat la poarta ţărilor bogate.

Despre eutanasie și manipularea genetică a embrionului

• Facem apel la toți să respecte dreptul inalienabil la viață. Unor milioane de vieți li se refuză dreptul de a se naște. Sângele celor nenăscuți strigă către Dumnezeu.
• Apariția eutanasiei îi face pe oamenii în vârstă și cei cu handicap să simtă că sunt o povară pentru familiile lor și societate, în general.
• Suntem de asemenea îngrijorați de dezvoltarea tehnologiei pentru reproducerea biomedicală. Manipularea vieții umane reprezintă un atac asupra fundamentelor existenței omului, creat după chipul lui Dumnezeu. Credem că este de datoria noastră să reamintim  imuabilitatea principiilor morale creștine, bazate pe respect pentru demnitatea individului chemat la viață conform planului Creatorului.

Despre situaţia din Ucraina

• Deplângem confruntarea din Ucraina care a dus la pierderea a multe vieţi omeneşti, a provocat numeroase răni locuitorilor paşnici şi a plasat societatea într-o gravă criză economică şi umanitară.
• Îndemnăm toate părţile implicate în conflict la prudenţă, solidaritate socială şi acţiune în favoarea păcii.

Despre terorism

• Adresăm un apel din inimă tuturor părţilor care pot fi implicate în conflicte să dea dovadă de bunăvoinţă şi să se aşeze la masa negocierilor.
• Este necesar ca întreaga comunitate internaţională să depună toate eforturile posibile pentru a pune capăt terorismului cu ajutorul acţiunilor comune şi coordonate

Motivele acestei întâlniri

Agenția de știri Catholic News Agency publica vineri o sinteză din care reiese faptul că Sfântul Scaun și Biserica Ortodoxă rusă încearcă de zeci de ani să organizeze o întâlnire a întâilor lor reprezentanți.

Cu cel puțin 3 ocazii o asemenea întâlnire părea posibilă- o dată în perioada în care la Vatican era sfântul Ioan Paul al II-lea și de alte două ori în perioada lui Benedict XVI. Nimic nu s-a concretizat atunci. Atunci, cum a fost posibilă această întâlnire? Există, afirmă agenția, cel puțin 4 explicații.

Nevoia de contracarare a persecuțiilor anti-creștine

Atât Biserica Catolică cât și Biserica Ortodoxă Rusă s-au pronunțat ferm pentru oprirea genocidului care are loc la adresa creștinilor din diferite zone ale globului.

Mitropolitul Hilarion, șeful Departamentului pentru relații externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, a descris exact situația prezentă: ”Evoluția situațiilor prezente din Orientul Mijlociu, din Africa de Nord, din Africa Centrală, dar și din alte regiuni, în care extremiștii conduc un genocid la adresa populațiilor creștine, necesită intervenție urgentă și cooperarea Bisericilor Creștine. În aceste momente tragice este necesar să trecem peste neînțelegerile interne, să ne unim eforturile pentru a-i salva pe creștinii care sunt subiect al persecuțiilor.”

Neînțelegeri interne la care face referire mitropolitul Hilarion se referă la ”ofensiva” catolică din est, mult exacerbată în perioada recentă. Hilarion a luat cuvântul la Sinodul episcopilor Bisericii Catolice din 2014, reclamând activitățile Bisericii Catolice Grecești în Ucraina, în dioceze aflate sub patriarhatul Moscovei.

 Nevoia de stopare a imoralității globale

Părintele Giovanni Guaita, care lucrează în cadrul aceluiași departament de Relații Externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, dezvăluie al doilea motiv al întâlnirii din Havana:”Lumea experimentează un tip de liberalism moral, bisericile Catolică și Ortodoxă Rusă rămânând printre puținii apărători ai valorilor tradiționale. Este foarte important ca împreună să transmitem lumii un mesaj moralizator”.

În acest sens a fost ales chiar și locul întâlnirii Papei cu Patriarhul. ”Nu există toate condițiile necesare ca această întâlnire să fi fost organizată în Italia sau în Rusia. America este Lumea Nouă, în vreme ce Europa rămâne dezbinată. Alegerea Cubei poate reprezenta un mesaj de speranță, semnalul că putem să o luăm de la capăt pe baza unor noi relații”, a explicat părintele Guaita.

Dacă aceste ”noi relații” ar putea să prevaleze în fața problemelor din Ucraina e greu de prevăzut.

Rusia are nevoie să iasă din izolare

Pe perioada conflictului din Ucraina, atitudinea Bisericii Ucrainene s-a transformat într-o problemă de natură politică, în condițiile în care Biserica Rusă a fost și este aliat al administrației rusești.

Urmare a acțiunilor întreprinse în Ucraina, Rusia este izolată, în special din punct de vedere economic, dar și politic.

Pe acest fond, președintele Vladimir Putin s-a întâlnit cu Papa Francisc, la Roma, de două ori. Cu ambele ocazii, oficial s-a afirmat că cei doi au discutat despre situația din Orientul Mijlociu, cu precădere despre Siria și despre persecuțiile la care sunt supuși creștinii.

”Vladimir Putin se prezintă ca un apărător al creștinilor persecutați, iar Biserica Ortodoxă Rusă încearcă să ajute la construirea acestei imagini”, afirmă o sursă din interiorul Bisericii Ortodoxe Ruse citată de agenția catolică de știri. ”În esență, întâlnirea Patriarhului Kiril cu Papa Francisc demonstrează că Rusia este deschisă la dialog și că Papa este sensibil la problemele Rusiei”, afirmă sursa citată.

Biserica Ortodoxă Rusă privește spre Sinodul Pan-Ortodox

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse are și un motiv ecleziastico-politic să se întâlnească cu Papa Francisc. Pe măsură ce se apropie reuniunea Consiliului Pan-Ortodox, in iunie,Patriarhul Kiril are nevoie să fie perceput un apropiat al Romei, așa cum este perceput Patriarhul Bartolomeu din Constantinopole, cel care a susținut și organizat Consiliul Pan-Ortodox.

Patriarhul Bartolomeu a fost primul patriarh ortodox care a participat la Mesa de instalare a Papei Francisc. A fost prezent la Rugăciunea pentru Pace organizată de Vatican, în iunie 2014, și l-a găzduit pe Papa Francisc pe timpul vizitei din Turcia, din noiembrie 2014.