Întâlnirea Iohannis – Trump, rezultate: Ce se poate face și ce ar trebui făcut

În urma întâlnirii Iohannis-Trump – moment de politică externă semnificativ, mai ales din perspectiva președintelui Iohannis – există două documente oficiale:

Declarația comună a celor doi președinți și Memorandumul de Înțelegere pe tema securității rețelelor 5G.

Ambele descriu accentele viitoare ale parteneriatului strategic româno-american.

E vorba de securitate – cu componentele apărare, comunicații și energie – și de dorința americană de îmbunătățire a mediului investițional din România.

În ceea ce privește securitatea comunicațiilor, atât Ministerul de Externe cât și ANCOM au anunțat public că susțin principiile enunțate în Memorandum, semn că problema securității rețelelor 5G va face obiectul unei viitoare reuniuni CSAT. Cu concluzii, foarte probabil, care nu vor fi pe placul companiilor chineze prezente în România.

Celelalte chestiuni sunt mai nuanțate și, spun experți consultați de cursdeguvernare.ro, ridică câteva probleme statului român.

Unanimitate pe 5G

Memorandumul semnat la 20 august, la Washington, “se aliniază propunerilor de la Praga privind securitatea reţelelor electronice aferente tehnologiei 5G”, precizează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, condus astăzi de Ramona Mănescu (ALDE).

Memorandumul reprezintă o expresie a interesului comun al Guvernului României și Guvernului SUA de a aprofunda Parteneriatul Strategic pe toate dimensiunile sale, inclusiv tehnologia 5G, menționează MAE:

Memorandumul reprezintă un pas important în vederea elaborării unei abordări comune construite pe baza concurenţei echitabile, a transparenţei şi a respectului faţă de lege.

Memorandumul evidenţiază importanţa protejării reţelelor de comunicaţii electronice împotriva accesului neautorizat sau împotriva interferenţelor şi recomandă o evaluare riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securităţii implementării tehnologiei 5G.

Memorandumul se aliniază Propunerilor de la Praga privind securitatea reţelelor electronice aferente tehnologiei 5G.

Propunerile de la Praga sunt rezultatul discuțiilor purtate de reprezentanți din peste 30 de țări și reprezintă un set de principii ce pot fi folosite de statele membre pentru siguranța noii generații de rețele mobile în contextul îngrijorărilor legate de folosirea echipamentelor Huawei.

Reamintim: UE a decis să nu interzică folosirea echipamentelor Huawei, dar pregătește recomandării ce permit evitarea unor vulnerabilități cibernetice implicate de amestecul statului chinez.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, după întâlnirea cu omologul american, Donald Trump: “În România se pregăteşte o procedură publică pentru asta şi eu cred că toată lumea s-ar bucura dacă am avea mai multe oferte, inclusiv din partea americană. Aici este vorba de firme private care vor veni şi noi sperăm să se întâmple acest lucru, însă memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci este un memorandum care clarifică câteva criterii de transparenţă, de compatibilitate cu statul de drept şi aşa mai departe”.

Sorin Grindeanu, președintele ANCOM, care gestionează licitația pentru 5G, a declarat pentru Europa Liberă că este foarte posibil ca memorandumul încheiat la Washington între România și SUA să fie adoptat rapid de Guvern.

”Din punctul nostru de vedere, nu se schimbă procedura și nici calendarul de acordare de licențe 5G. Dacă vor veni clarificări, nu pentru noi, pentru că este o licitație a statului, sigur, ținută de ANCOM, referitoare la spectrul pe care se dezvoltă tehnologiile 5G, este foarte bine. Cred că în perioada următoare vor exista clarificări, astfel ca, cei care vor depune oferte să poată să facă o ofertă realistă”, afirmă Sorin Grindeanu.

Statul român contează pe un preț de plecare de 2 miliarde de lei pentru întregul pachet de frecvențe pe care îl scoate la licitație, în benzile cuprinse între 700 Mhz si 3,8 Ghz.

Răzvan Nicolescu: Ar fi bine dacă am rezolva în cooperare cu SUA și problemele grave ale sectorului nuclear

În ceea ce privește domeniul energetic, Statele Unite vizează două aspecte: deblocarea proiectelor energetice din Marea Neagră și intrarea pe piața energie nucleare civile. Acest din urmă lucru nu pune în pericol anunțatul proiect comun româno-chinez pentru dezvoltarea capacităților adiționale de la Cernavodă.

”Orice cooperare cu Statele Unite e importantă, dar trebuie să fim foarte atenți la ce ne angajăm, ce promitem, pentru că dacă nu vom fi capabili să livrăm aceste promisiuni vom avea o relație deteriorată față de relația excelentă de astăzi. Pledez pentru onorabilitate în relația cu oricine”, afirmă Răzvan Nicolescu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie, fost ministru al Energiei, actual partener Deloitte Romania.

Din punct de vedere al sectorului nuclear, Răzvan Nicolescu spune că în România există trei probleme grave:

• Nu avem o soluție pe termen lung pentru depozitarea deșeurilor radioactive
• Nu mai avem capacitatea să furnizăm uraniu prelucrat centralei de la Cernavodă
• Avem o problemă gravă de personal

”Cred că și România ar trebui să aibă obiective clare și ar fi minunat dacă aceste trei chestiuni ar figura pe agenda relației cu Statele Unite”, afirmă Răzvan Nicolescu.

”În ceea ce privește climatul investițional și proiectele din Marea Neagră, e important să le deblocăm urgent. Toate statele din regiune se pregătesc de criză, își cresc ambițiile pe componenta de investiții naționale. Noi ne ocupăm cu creșteri de pensii și salarii, vedem că investițiile statului lipsesc și ne bazăm strict pe investițiile capitalului privat. Cred că trebuie neapărat găsită o soluție aici, practic statul nu investește un leu în proiectele din Marea Neagră, dar ar putea obține imediat miliarde”, mai spune fostul ministru al Energiei.

Iulian Fota: Dacă tot e an electoral, să deschidem dezbaterile pe politica externă

Fost consilier prezidențial, Iulian Fota atrage atenția că, în materie de securitate, cooperarea cu Statele Unite în domeniu este una largă: ”nu discutăm doar de trupe, ci de multe alte domenii- cibersecurity, intelligence și altele”.

Cu amendamentul că nu sunt disponibile detalii, deocamdată, Iulian Fota spune că disponibilitatea anunțată de președintele Iohannis ca România să găzduiască un număr mai mare de militari americani ar putea însemna de fapt ”operaționalizarea unor decizii adoptate la precedentele summit-uri NATO, unde SUA au acceptat să trimită un număr de ofițeri în cadrul comandamentului din România, dar care încă nu au sosit”.

”Dacă va fi să discutăm de sute de militari americani în plus, sau mai mult, atunci e altceva, dar nu cred, deocamdată, să ne aflăm în paradigmă nouă”, spune Iulian Fota.

Chestiunea de substanță ridicată de fostul consilier prezidențial este însă alta: ”Întâlnirea președintelui Iohannis cu președintele Trump ne obligă  să clarificăm câteva elemente de politică externă”.

”Nu cred, de exemplu, că România are stabilită o politică vizavi de relația cu China. Este pentru prima dată când vă că începe o discuție aplicată pe componenta de securitate a rețelelor 5G și nu am sentimentul că noi ne-am pregătit pentru discuția asta, că am știut dinainte ce vrem, așa cum știu SUA ce vor în relația cu China.

Apoi, a reînceput de ceva vreme discuția pe Rusia- președintele Trump a tratat chestiunea pentru presă, în prezența președintelui Iohannis, președintele Macron vorbise pe tema asta câteva zile înainte. Mă întreb, din nou, noi știm exact ce politică avem față de Rusia?

La fel, toată lumea vorbește de securitatea la Marea Neagră dar noi așteptăm ca alții să facă ceva. Noi nu știm, cel puțin eu n-am aflat, care e poziția noastră în chestiune, pe ce piloni se bazează securitatea la Marea Neagră…

Vizita asta ne-a arătat că România, ca țară, ca clasă politică, e defazată, e deconectată de la politicile globale, că temele de politică externă ni le bagă alții pe geam, pe ușă…

Dacă tot e an electoral, mă aștept să deschidem această dezbatere aplicată pe teme de politică externă pentru că suntem total descoperiți aici”, afirmă Iulian Fota.