14 februarie, 2014

Republica Moldova, aderarea României la spaţiul Schengen şi mecanismul de cooperare şi verificare asupra justiţiei (MCV) au fost temele oficiale ale discuţiilor de vineri dintre preşedintele Traian Băsescu şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Şeful statului a făcut o vizită la Bruxelles.

Republica Moldova a ocupat un loc important în discuţii, iar cei doi preşedinţi au vorbit despre parcursul european al acestei ţări şi despre necesitatea interconectării în sectorul energetic şi al transporturilor a ţării vecine cu Europa, prin intermediul României.

Republica Moldova este o chestiune de importanţă strategică nu doar pentru România, ci pentru întreaga Europă, a spus preşedintele Comisiei Europene.
Parafarea acordurilor de la Vilnius este un semnal important, apreciază înaltul oficial european, care „va consolida integritatea şi suveranitatea teritoriului moldovean”.
Jose Manuel Barroso a evitat să speculeze referitor la posibilele presiuni ale Rusiei asupra Chişinăului. „Autorităţile din republica Moldova au parafact Acordul cu UE şi au spus mereu că vor să semneze acest acord şi că vor să îndeplinească obiectivul asocierii la Uniunea europeană. Premierul Leancă mi-a confirmat acest obiectiv. Sperăm că autorităţile moldovene să poată decide singure, fără presiuni externe, ce vor să facă”, a mai spus preşedintele Barroso.
În plus, Comisia Europeană şi-a arătat disponibilitatea de a „mobiliza instituţiile financiare internaţionale pentru a încuraja prosperitatea” în Republica Moldova.
Cei doi preşedinţi au vorbit despre interconectarea Moldovei la reţelele de electricitate şi transport ale României şi, implicit, ale Uniunii Europene. „Esenţa relaţiei cu Moldova este interconectarea cu România”, a spus preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a plecat de la Bruxelles cu promisiunea că vor fi căutaţi bani în plus pentru Republica Moldova.
Este, până la urmă, una dintre sugestiile dintr-un raport întocmit de cancelarii europene prin care se recomanda, pentru ca Moldova să evite situaţia Ucrainei şi posibilitatea de a cădea sub influenţa Rusiei, mobilizarea de resurse suplimentare pentru creşterea bunăstării cetăţenilor moldoveni. Şi o altă sugestie, cea referitoare la gesturi simbolice, exprimate prin vizitele unor înalţi oficiali europeni făcute în ţara vecină, pare să fie pusă în practică: preşedintele Barroso a anunţat că va face o vizită la Chişinău în prima parte a acestui an.

Referitor la Republica Moldova, la Bruxelles există o mare îngrijorare referitor la situaţia din Găgăuzia. Majoritatea covârşitoare a găgăuzilor s-au ăpronunţat, într-un referendum care a avut loc în 2 februarie, pentru independenţa regiunii faţă de Republica Moldova. 98,4% susţin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală rusă, potrivit Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia. Bruxelles-ul încearcă să înţeleagă cât de mare este influenţa Rusiei în Găgăuzia şi care este pericolul, din această parte, pentru integritatea Republicii Moldova. Explicaţii aşteptate, potrivit unor surse europene, şi de la preşedintele Traian Băsescu.

Cei doi preşedinţi au vorbit şi despre aderarea României la spaţiul Schengen şi MCV.

Chiar dacă mai există îngrijorări la Bruxelles referitor la reforma justiţiei şi lupta anticorupţie, preşedintele Barroso a admis că România a făcut progrese.
O opinie susţinută şi de şeful statului român, care a spus că din MCV reiese că instituţiile statului responsabile pentru lupta anticorupţie au performanţe apreciate pozitiv în documentul întocmit de Comisie. Şi este vorba despre DNA, ICCJ, ANI, dar şi Curtea Constituţională.
„Faptul că instituţiile funcţionează mă îndreptăţeşte ca preşedinte al româniei să solicit statelor membre să respecte dreptul României prevăzut în tratat, de a adera la spaţiul Schengen”, a spus preşedintele Băsescu.
Chiar dacă raportul MCV face critică abordarea politicienilor, raportul este totuşi despre funcţionarea instituţiilor, iar asta ar trebui luat în considerare, este sugestia preşedintelui.
Traian Băsescu nu intenţionează să facă lobby în capitalele ostile României pe acest dosar, la Berlin sau Haga, însă, de la Bruxelles, a arătat că „un lucru bun ar fi dacă aş putea face echipă cu un ministru la Interne care s-ar numi Iohannis”.
Preşedintele României a avertizat că va folosi un ton mai aspru când va explica, la Bruxelles, frustrarea că MCV a devenit „un instrument de joc politic”, mai mult decât de evaluare a României, şi că această situaţie nu este acceptabilă.
„România trebuie să intre în zona Schengen cât mai repede, pentru că România a îndeplinit criteriile tehnice”, a crede şi preşedintele Comisiei Europene. „Am făcut verificări peste verificări şi putem spune că România este un partener de încredere, capabil să protejeze graişele Uniunii Europene. Am spus-o şi în Consiliul European”, a adăugat Jose Manuel Barroso.

Despre ce nu s-a vorbit în declaraţiile comune ale celor doi preşedinţi

Cei doi au avut şi o întâlnire tete-a-tete, în afara dejunului oficial. Dincolo de declaraţiile publice, această vizită a preşedintelui trebuie văzută şi într-un context european. Partidul Popular European pregăteşte congresul în care va fi făcută nominalizarea oficială a candidatului pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene. Reuniunea va avea loc în 6 şi 7 martie, la Dublin. În ultimele zile, mai mulţi lideri PPE au avut întâlniri de genul celei de astăzi fie cu preşedintele Barroso, fie cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Numai joi, spre exemplu, preşedintele Comisiei Europene a avut o întâlnire cu premierul olandez, Mark Rutte, în timp ce premierul finlandez, Jirki Katainen se vedea cu Herman Van Rompuy.

PPE urmează să stabilească modul în care vor avea loc negocierile cu celelalte grupuri politice europene în privinţa împărţirii funcţiilor înalte la nivel european. Acest dosar este în plină pregătire, iar şeful executivului comunitar ia pulsul liderilor europeni pentru a vedea care variantă, dintre cele vehiculate, este susţinută de către aceştia.

O astfel de discuţie a fost aşteptată şi în întâlnirea Traian Băsescu – Jose Manuel Barroso, potrivit unor surse europene convergente. În plus, se discută deja şi structura şi portofoliile Comisiei Europene viitoare şi potenţiali candidaţi sau profiluri ale acestora. România va avea o situaţie delicată, având în vedere atitudinile celor două tabere – guvern şi Preşedinţie – una faţă de cealaltă. Candidatul României trebuie să fie o persoană agreată de ambele părţi, până la urmă. Iar europenii îşi doresc ca frecuşurile politice interne să nu mai creeze situaţii de genul celei din 2007, din cazul lui Varujan Vosganian, propus iniţial comisar european, după care, din cauza unui scandal intern de suspiciune de colaborare cu Securitatea în perioada comunistă, candidatura acestuia a fost retrasă.