SUA speră ca acordul de încetare a focului în Ucraina să fie implementat în câteva ore, a spus secretarul de stat american marţi, după întâlnirea cu omologul său rus. John Kerry a rpecizat însă că l-a avertizat pe Serghei Lavrov că rusia riscă să suporte consecinţele dacă acest lucru nu se întâmplă.
Pe de altă parte, şeful diplomaţiei ruse a afrmat că au fost „progrese tangibile” în ceea ce priveşte armistiţiul. Atât armata ucraineană, cât şi separatişii, ăşi retrag armamentul greu de pe linia frontului convenită la Minsk.
Tensiunile însă continuă în estul Ucrainei, undeluptele din ultimele zile pun în pericol fragilul acord de încetare a focului.
John Kerry a mai spus că încetarea focului trebuie respectată pe întreg teritoriul, altfel noi sancţiuni vor fi impuse Rusiei. Însă s-a declarat optimist că acest lucru se va întâmpla şi este o chestiune de ore, de câteva zile.
Întrevederea de la Geneva dintre miniştrii de Externe american şi rus, John Kerry şi Serghei Lavrov, aşteptată cu interes în condiţiile în care încetarea focului în estul Ucrainei mai are sincope, a durat 80 de minute şi, după cum arată fotografiile de la întâlnire, niciunul dintre cei doi nu părea să se simtă foarte confortabil.
Secretarul de stat american a spus că discuţiile au fost foarte deschise, după ce în urmă cu o săptămână acuza Moscova de faptul că minte în privinţa implicării în conflictul din estul Ucrainei.
Aşteptările de la John Kerry înainte de întâlnire au fost ca el să avertizeze Rusia că SUA şi UE lucrează deja la noi sancţiuni împotriva Moscovei şi sunt pregătite să le impună, dacă Rusia nu îşi respectă partea de înţelegere la care s-a ajuns la Minsk, au spus oficialii americani.
De altfel, secretarul Kerry a atuncat încă de săptămâna trecută buzduganul, când – la o audiere în Congres – a afirmat că o nouă rundă de măsuri punitive împotriva Rusiei e deja pregătită şi pot fi în curând puse în practică.
În plus, aşteptările au fost ca reprezentantul SUA să îi transmită clar omologului rus că toată lumea se aşteaptă la o anchetă credibilă a asasinării liderului de opoziţie Boris Nemţov, ucis vineri noaptea în apropiere de Kremlin.
SUA au fost printre primele state care au racţionat şi au cerut o anchetă promptă, comprehensivă, transparentă şi credibilă, iar Vladimir Putin a replicat că el însuşi va prelua conducerea acestei investigaţii.
John Kerry a spus, înaintea reuniunii de la Geneva – forumul ONU privind drepturile omului – că uciderea lui Boris Nemţov a fost o crimă „atroce”.
De partea cealaltă, Serghei Lavrov a afirmat că Ucraina ar trebui să se delimiteze de ceea ce a numit el extremiştii din est şi să înceteze blocada de facto a regiunii Donbass, să reia legăturile economice, să plătească beneficiile sociale, să restabilească serviciile bancare şi să asigure libertatea de mişcare între Donbass şi celelalte regiuni ale Ucrainei.
Raport ONU: 6000 de oameni şi-au pierdut viaţa în Ucraina
Întţlnirea celor doi oficiali a coincis cu lansarea la Geneva a unui raport al ONU privind drepturile omului.
Raportul arată că 6000 de oameni şi-au pierdut viaţşa în războiul din Ucraina, iar sute au fost ucişi doar în ultimele săptămâni. Numărul ar putea fi însă mult mai mare.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra’ad Al Hussein, a descris o imagine a „unei devastări fără milă a vieţilor civililor şi a infrastructurii”.
Raportul indică, citând surse credibile, faptul că armament greu şi trupe au fost furnizate de Rusia pentru sprijinul separatiştilor. Este un document oficial care notează această realitate negată repetat de Moscova.
Confruntare prin terţi SUA-Rusia
În timp ce miniştrii de Externe rus şi american se pregăteau să aibă întrevederea, presa rusă, Sputnik, cita declaraţii ale unor oficiali ruşi care se refereau la elementele scutului antirachetă ce vor fi amplasate în România şi Polonia, care un act de ameninţare la adresa Rusiei. Mai mult, Moscova a apăsat şi butoanele necesare în capitalele UE pentru a i se susţine punctul de vedere.
Sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), acuză Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe.
„Toată lumea care este interesată – nu doar experţii, ci şi oamenii de rând care urmăresc ştirile de politică externă – este la curent cu recentele acuzaţii reciproce, inclusiv cele făcute publice. În principal, avem preocupări în legătură cu o serie de aspecte din comportamentul Statelor Unite privind situaţia Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF)”, afirmă oficialul rus, citat de site-ul de ştiri Sputnik.
Nu este o noutate această declaraţie. În septembrie 2014, directorul Departamentului pentru Neproliferare şi Controlul Armamentului din Ministerul rus de Externe spunea acelaşi lucru.
Înfiinţarea unor baze de apărare antirachetă în Polonia şi România poate afecta grav securitatea militară şi nu contribuie la crearea unei Europe stabile, paşnice şi unite, a declarat şi ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko.
„La momentul respectiv nu am primit un răspuns la propunerile nostre cu privire de o definiţie comună a termenului «forţe combatante semnificative». În aceste condiţii, vom decide independent cât de «semnificativă» va fi mobilizarea NATO în est pentru securitatea noastră naţională. Nu avem nicio îndoială că înfiinţarea unor baze de apărare antirachetă în Polonia şi România poate afecta grav securitatea militară şi nu este menită să contribuie la crearea unei Europe stabile, paşnice şi unite”, a mai spus acesta, citat tot de presa de propagandă rusă, Sputnik.
Iar aliaţii din Europa, Grecia, au sărit să susţină punctul de vedere al Moscovei. Sistemul de apărare al Uniunii Europene nu trebuie construit împotriva Rusiei, recomandă ministrul de Externe al Greciei, Nikos Kotzias.
„Pe termen lung, Rusia trebuie raliată arhitecturii europene de securitate; nu trebuie construit un sistem european de apărare împotriva Rusiei”, a declarat şeful diplomaţiei elene.
Moscova vobeşte tot mai mult şi mai des despre amplasarea scutului antirachetă în România şi Polonia, pe măsură ce se apropie operaţionalizarea sistemului în România şi există tensiuni cu SUA.
Dincolo de retorică, Moscova ştie foarte bine că sistemul este numai defensiv, iar arsenalul redus numeric.
