În urma recalculării făcute Institutul Național de Statistică, în varianta denumită tehnic ”provizorie 2”, rezultatul brut de creștere economică pe primele nouă luni de anul trecut a urcat ușor, la 2,9%. Creșterea economică pe trimestrul al treilea din acest an a fost revizuită de INS la 1,8% față de trimestrul anterior și rămâne cea mai mare valoare înregistrată în ultimele unsprezece trimestre.
Totodată, au fost revizuite valorile din primele două trimestre ale anului, astfel încât aflăm că am fost și mai departe de recesiunea tehnică decât știam. Mai exact, în locul scăderilor de 0,1% pe trimestrul unu și de 0,9% pe trimestrul doi ( conform primului comunicat oferit de INS), am avut inițial o creștere de 0,5% pe trimestrul unu și o scădere de numai 0,3% pe trimestrul doi, pentru ca acum să ajungem la +0,8% și, respectiv, -0,4%. Diferențe teoretic posibile dar cam mari pentru evaluări succesive.
Valorile pentru creșterile PIB față de trimestrul anterior au fost reașezate după cum urmează:
Astfel, avem o perspectivă îmbunătățită pentru finalul anului, cu un avans de 2,9% în serie brută în loc de 2,8%, deși s-a păstrat valoarea de 3,1% pe seria ajustată sezonier ( aceasta este cea comunicată la Eurostat, utilizată pentru comparații internaționale și pentru indicele de creștere economic agregat la nivelul Uniunii Europene).
De reținut că, paradoxal, rezultatul brut de creștere economică a ieșit ceva mai mic în varianta provizorie 2 ( cu circa o jumătate de miliard de lei, localizați în performanța trimestrului trei). Însă ajustarea sezonieră a adus un plus de circa un miliard de lei, ca urmare probabilă a unui deflator subunitar (corelat cu reducerea prețurilor).
În mod cert, spre deosebire de prognozele pesimiste emise la mijlocul acestui an, vom performa peste prognoza inițială de 2,5%, singura necunoscută fiind amplitudinea cu care vom depăși obiectivul de creștere fixat inițial și utilizat la fundamentarea bugetului. Reamintim că și inflația a fost cu mult mai mică față de ținta fixată de BNR, și anume 0,83%, ceea ce va așeza anul 2014 într-un mix extrem de favorabil, cu creștere peste așteptări în condiții de inflație redusă.
De remarcat și redistribuirea consumului efectiv total, majorat între variantele provizorii 1 și 2, de la un plus de 2,4% la 3%. Această redistribuire s-a produs dinspre consumul efectiv individual al gospodăriilor populației ( micșorat de la 2,3% la 1,8%) către consumul final efectiv al adimistrației publice ( majorat de la 0,1% la 1,2%).
O explicație pentru reevaluările consistente ar fi utilizarea (introdusă de curând) a noului sistem de conturi SEC 2010, utilizat ca standard al procedurilor europene în materie de calcul al PIB. Alta, ceva mai elaborată, manevrele fine în trecerea de la un sistem la altul, în sensul de a dispune cât mai favorabil ( dar în limitele permise de metodologia de racordare și recalculare) rezultatele.
Un răspuns
Prognoza initiala de crestere a PIB pe 2014, cea de la fundamentarea bugetului – noiembrie 2013, a fost de 2,2%;
Prognoza initiala de 2,5% este pentru PIB 2015.
Prognoza initiala pentru PIB 2013 (decembrie 2012) a fost de 1,6%, revizuita la 1,9% (mai 2013), 2,2% (toamna 2013) si la 2,8% (misiunea FMI ian-feb 2014). Rezultat (semidefinitiv) = 3,4%.
Estimari PIB 2014: avand in vedere ca PIB trim. 4 reprezinta aprox.30% din cel anual (serie bruta) o crestere de 3,5% (serie bruta) in acest trim. ar insemna o crestere reala de 3,1%. Avand in vedere ,,aruncarea” intregului deficit de aprox. 13,5 mld. lei pe luna decembrie, cresterea de 3,5% a T4 2014/2013 opinez a fi chiar probabila.