vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 iunie, 2020

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut de 4.251 lei, în creştere cu 12,7% mai mari faţă de anul anterior (adică la jumătate din ritmul de creștere de 25,3% consemnat în 2018), potrivit datelor comunicate de INS.

Pe membru de familie, suma a urcat la 1.853 lei (+13,6%, sporul față de avansul pe familie fiind rezultatul scăderii numărului de persoane pe gopodărie sub pragul de 2,6).

Datele din Ancheta bugetelor de familie (ABF) arată o îmbunătățire a situaţiei membrilor familiilor de şomeri, unde venitul pe persoană a avansat cu 26% după stagnarea din anul anterior, ceea ce ar putea amortiza acum din șocul produs de pandemie. Pe locul doi în topul creșterilor după statutul capului de familie apar familiile de salariaţi (la jumătate, adică 13%), urmate de cele de pensionari (circa 9%).


Persoanele din familiile de agricultori au beneficiat de o majorare de doar 4% (adică în ritmul inflației anulale de 3,83%), adică și-au conservat puterea de cumpărare în termeni reali.

Dincolo de variațiile semnificative pe tipuri de gospodării, se poate observa stoparea tendinței de deteriorare semnificativă a raportului de venituri dintre mediul urban şi mediul rural, plecată de la aproximativ 70% în anul 2014 pînă spre 62% în 2018. Fapt pozitiv dar insuficient din perspectiva necesității de reducere a diferenţelor de nivel de trai între sat şi oraş.

Băutura și tutunul, pe locul trei în alocarea cheltuielilor familiale

Modificările produse pe parcursul ultimilor cinci ani în structura cheltuielilor totale de consum pe destinații (potrivit clasificării europene COICOP) arată o scădere sistematică a procentajului costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice (-7,5 puncte procentuale mai puţin în total cheltuieli, la care au contribuit scăderea fiscalităţii pe produsele alimentare şi creşterea semnificativă a nivelului veniturilor).


Banii astfel disponiblizaţi la nivelul bugetului unei familii s-au dus în principal spre categoriile „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (+2,8 pp) şi „Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței” (+2,1 pp), urmate de „Diverse produse și servicii” (+1,7 pp) şi ”Transport” (+0,9 pp). De reținut majorarea procentajului alocat pentru băuturi alcoolice şi tutun (pe locul trei în coşul de consum la 8,2%, peste „haine și pantofi”) și creşterea accizelor specifice în ultimii trei ani sincron cu creşterea veniturilor.

După ce au atins un maxim al ponderii în 2015, cheltuielile pentru „Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili” s-au diminuat ca pondere în cheltuileile gospodăriilor spre pragul de 16% din total (-1,1 pp faţă de 2014). Categoriile care au avut de pierdut la alocarea fondurilor familale sunt educaţia (-0,1 pp), cultura și recreerea (-0,3 pp), cu observația majorării apetitului pentru hoteluri, cafenele și restaurante (+0,7 pp, adică o majorare de 50% a ponderii în bugetul gospodăriei medii).

Ar mai fi de subliniat scăderea preţurilor din sectorul comunicațiilor sub efectul concurenţei în creştere, care a inversat din 2016 încoace tendința de evoluție a cheltuielilor pe acest segment.

Simplificat, redistribuirea banilor alocaţi inițial alimentelor s-a făcut cu precădere către haine, încălțăminte, mobilă, dotarea locuinţei plus produse și servicii diversificate. Dezechilibrele între sat şi oraş s-au păstrat la un nivel accentuat.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: