Vrem Buget? Cum și-au crescut spectaculos vecinii noștri rata de colectare a taxelor, prin digitalizare

Digitalizarea și modernizarea administrației fiscale, o preocupare care generează investiții tot mai semnificative la nivel global, ar putea fi soluția salvatoare a consolidării fiscale din… Mai mult›
19.01.2021
Prognoza pe 2 ani, pe care se face Bugetul acum: indicatori, sectoare, curs – observații

A apărut prognoza de iarnă 2021, utilizată potrivit Comisiei Naționale pentru Strategie și Prognoză pentru bugetul pe anul în curs. Era și mai utilă, ca… Mai mult›
18.01.2021
De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult›
18.01.2021
Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
INS: Managerii din industrie – la capătul optimismului. Cei din construcții – deja pesimiști
de Adrian N Ionescu , 28.10.2019
Așteptările managerilor din industria prelucrătoare, din comerț și servicii sunt majoritar optimiste, dar majoritatea statistică este fragilă, potrivit rezultatelor anchetei de conjunctură a Insitutului Național de Statistică (INS), publicate luni.
Managerii din construcții deja se așteaptă la scăderea activității până la sfârșitul anului și cei din toate sectoarele se așteaptă la creșterea prețurilor, considerată moderată de metodologia INS.
Astfel, soldurile conjucturale al răspunsurilor managerilor la întrebările INS privind volumul activității sunt pozitive, dar nu departe de zero, în industria prelucrătoare (+4%), comerțul cu amănuntul (+4%) și servicii (+6%).
Soldul conjunctural al răspunsurilor managerilor din construcții este însă negativ (-19%), potrivit estimărilor din octombrie.
Indicatorul este diferența dintre „procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negative”, potrivit metodologiei INS.
Industria românească este deja în recesiune tehnică, după ce Trimestrul 2 a fost al doilea de contracție succesivă a valorii adăugate brute, ca urmare a dependenței de cecerea germană.
(Citiți și: „Ionuț Dumitru: Industria e deja în recesiune tehnică, economia va decelera din cauza scăderii exportului și a potențialului consumului”)
Remarcabilă este creșterea activității în industria farmaceutică (+38%) și în cea a „altor mijloace de transport și a produselor din tutun” (sold conjunctural +35%).
În comerțul cu amănuntul, volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o creștere moderată (sold conjunctural +10%).
Metodologia INS a stabilit următoarele praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale:
- până la ± 5% relativă stabilitate;
- de la ± 6% până la ±15% creştere moderată, respectiv scădere moderată;
- de la ±16% până la ± 40% creştere, respectiv scădere;
- peste ±40% creştere accentuată, respectiv scădere accentuată.
Amenințarea cu șomajul – încă redusă
Managerii din construcții estimează o scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -10%).
Așteptările privind reducerile de personal sunt și mai scăzute în industrie (-3%) și relativ stabile în servicii (+2%).
Angajatorii din comerț prognozează pentru următoarele trei luni creștere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +17%).