Anul viitor va fi marcat de reducerea creșterii economice ca efect a doi factori care se manifestă simultan: epuizarea potențialului de creștere al consumului și scăderea cererii externe.
„Decelerarea creşterii economice în 2019-2020 survine pe fondul epuizării potenţialului de creştere a consumului (incertitudine ridicată privind politicile Guvernului) şi a menţinerii unei performanţe slabe a cererii externe”, potrivit unui studiu lansat miercuri de Ionuț Dumitru (foto), economistul șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal.
Industria românească este deja în recesiune tehnică, după ce Trimestrul 2 a fost al doilea de contracție succesivă a valorii adăugate brute, ca urmare a dependenței de cecerea germană.
Situația se înrăutățește, pentru că „perspectivele de creştere economică ale principalilor parteneri comerciali ai României rămân modeste pentru perioada imediat următoare”, spune studiul citat.
În consecință, dezechilibrele externe vor fi tot atâtea puncte vulnerabile ale României în cazul declanțării unei crize.
„România este singura ţară din regiune care înregistrează un deficit al comerţului exterior cu bunuri şi servicii. De asemenea, România este ţara din regiune cu cel mai ridicat nivel al deficitului de cont curent”, remarcă studiul citat.
Iar măsurile de relaxare fiscală substanțială din anii anteriori (când oricum ciclul economic era pe panta ascendentă) nu vo rmai putea fi repetate atunci când chiar va fi nevoie de ele (pe partea descendentă).
„România este poziţionată nefavorabil comparativ cu ţările din regiune în cazul materializării unei crize. Spaţiul fiscal a fost deja utilizat prin creşterea amplă a cheltuielilor publice curente (salarii în sectorul public, pensii)”, spune Ionuț Dumitru în studiul său.
Veniturile bugetare sunt foarte mici față de standardele europene
Acoperirea deficitului de cont curent prin capitaluri străine care nu generează datorie externă (transferuri de capital de la UE) sau care au caracter stabil (investiţii străine directe) s-a deteriorat. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor UE rămâne un proces dificil.
