Economia României a înregistrat un avans de 5,9% din PIB în 2021, potrivit datelor provizorii publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), rezultatul fiind mai bun decât datele semnal anunțate în februarie, de 5,6% din PIB.
De altfel, revizuirea amplă i-a luat prin surprindere pe analiștii care se pregăteau să actualizeze în scădere prognozele pentru 2022, ca urmare a tensiunilor generate de războiul din Ucraina. Cum PIB-ul pentru 2021 a fost revizuit în sus, ”vechile” prognoze de creștere au devenit din nou de actualitate, grație impactului efectului de bază.
”Întrucât tocmai ne pregăteam să reducem previziunile noastre de creștere pentru 2022 cu 0,6 puncte procentuale, din cauza actualizării estimării de creștere a zonei euro, revizuirea datelor istorice compensează aproape în întregime modificarea de prognoză pe care o planificam”, notează Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, într-o notă transmisă investitorilor. Prin urmare, BCR a decis să mențină prognoza pentru 2022 la 2,8% din PIB.
Important: scăderea PIB din T4, anunțată inițial la 0,5%, a fost atenuată în cifrele anunțate marți de INS, la o scădere de doar 0,1%.
Încă rămâne valabil riscul recesiunii tehnice.
Mai jos, o evoluție a PIB între anii 2000-2021, și a sectoarelor din economie care l-au produs.
De unde a venit creșterea în 2021
”Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2021 a fost de 1179376,9 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 5,9% față de anul 2020”, se arată în comunicatul INS.
La creșterea PIB, în anul 2021 față de anul 2020, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuții pozitive mai importante având următoarele:
- Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (+1,7% – contribuție la creșterea economică), cu o pondere de 19,0% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,5%;
- Industria (+1% – contribuție la creșterea economică), cu o pondere de 21,3% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 5%;
- Informațiile și comunicațiile (+0,8% – contribuție la creșterea economică), cu o pondere de 6,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 13,4%;
Impozitele nete pe produs (+0,8% – contribuție la creșterea economică), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,2%.
Construcțiile au avut o contribuție negativă la modificarea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului lor de activitate cu 1,8%.
Utilizând cealaltă metodă de calcul a a creșterii economice, în funcție de utilizarea PIB, aceasta a fost generată, în principal, de:
- Cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 7,8% contribuind cu +4,7% la creșterea PIB;
- Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 4,0% contribuind cu +0,9% la creșterea PIB.
- Exportul net a avut o contribuție negativă la modificarea PIB (-1,5%), consecință a creșterii cu 13,7% a volumului importurilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere mai redusă a volumului exporturilor de bunuri și servicii, cu 11,1%.
Final de an salvat de comerț și IT&C
Revizuirea operată de INS este relativ amplă. Pentru întregul an 2021, creșterea a fost revizuită de la 5,6% din PIB la 5,9% din PIB.
Corecții importante au existat și pentru ultimul trimestru al anului, pentru care datele semnal indicau o scădere de 0,5% din PIB. Datele revizuite indică o contracție de doar 0,1% din PIB. Față de trimestrul IV din 2020, creșterea economică din ultimele trei luni din 2021 a fost de 2,4% din PIB, reiese calculele INS.
Cele două ramuri economice care ”au salvat” PIB-ul în T4 au fost comerțul (cu o contribuție de 1%) și IT&C (0,7%). Un alt element pozitiv a fost reprezentat de impozitele nete pe produs (+0,7%).
Construcții, industria și agricultura, precum și intermedierile financiare au avut contribuții negative la creșterea PIB din ultimele trei luni ale anului.
***
Urmărește-ne pe Google News
