Din totalul tinerilor care lucrează, aproape 21% consideră că studiile absolvite corespund foarte puţin sau deloc sarcinilor pe care le au de îndeplinit la locul de muncă, potrivit studiului Accesul tinerilor pe piața forței de muncă, realizat de INS.
În trimestrul al doilea al anului trecut, în România existau 4,876 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, din care:
- 1,431 milioane erau cuprinși într-o formă de învățământ (liceu, studii sueprioare etc.)
- 3,388 milioane ieșiseră din sistemul de educație (cu un nivel de pregătire mai ridicat sau scăzut)
- 58.000 de tineri nu finalizaseră nici măcar patru clase, iar dintre acești, 57.000 nu au urmat niciodată nicio formă de educaţie (nu au fost niciodată la grădiniță sau școală). Aproximativ 52% din aceștia erau din mediul urban, iar 55,8% – persoane de gen feminin.
Din cei 3,39 milioane tineri care au ieșit din sistemul de educație:
- 27,0% aveau un nivel scăzut de educaţie (4,1% terminaseră doar cel mult învățământul primar, iar 22,9% – învățământul gimnazial)
- 19,5% absolviseră cel puțin facultatea.
Din cei 3,39 milioane tineri, 2,507 milioane erau persoane ocupate, pe următoarea structură:
- 1,871 milioane erau salariaţi (74,6%)
- 0,8% erau patroni
- 12,1% – lucrători pe cont propriu
- 12,5% – lucrătorii familiali
Gradul de adecvare al nivelului de instruire absolvit la cerinţele locului de muncă
Din totalul persoanelor tinere ocupate:
- mai puţin de jumătate (44,1%) consideră că nivelul de studii pe care îl au corespunde în mare măsură cerinţelor locului de muncă actual
- 35,3% cred că studiile absolvite corespund ȋntr-o oarecare măsură ocupaţiei actuale
- 20,6% au declarat că studiile absolvite corespund doar foarte puţin sau deloc sarcinilor pe care le au de îndeplinit la locul de muncă.
În rândul absolvenților de studii superioare, este semnificativ mai mare procentul celor care cred că nivelul de educaţie corespunde în mare măsură cerinţelor locului de muncă – 70,2%.
Comparativ, doar 40,1% dintre absolvenţii cu studii medii şi 25,7% dintre cei cu nivel scăzut de educaţie sunt de aceeași părere.
Pe domenii de pregătire, cei mai mulţi tineri care au considerat că nivelul de studii se potriveşte în mare măsură cu cerinţele de la locul de muncă sunt cei din:
- sistemul de sănătate şi asistenţă socială (78,1%)
- educaţie (70,8%)
- tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (69,9%).
La polul opus, arată INS, se află tinerii absolvenţi de programe şi calificări generale – doar aproximativ un sfert dintre aceştia considerând nivelul de educaţie absolvit potrivit locului de muncă pe care îl aveau.
Sectoare de activitate în care lucrează tinerii:
- 50,4% dintre tinerii de 15-34 ani lucrau în servicii
- 28,5% în industrie şi construcţii
- 21,1% în sectorul agricol (dintre tinerii cu vârste între 15 și 19 ani, două treimi lucrează în agricultură; explicația – în urban, majoritatea celor care au între 15 și 19 ani încă studiază, sunt liceeni).
Dintre tinerii de peste 19 ani, ȋnsă, cei mai mulţi lucrau în sectorul serviciilor (38,9% la grupa 20-24 ani, 53,6% la grupa 25-29 ani şi 54,7% la grupa 30-34 ani).
Corelarea nivelului de instruire absolvit cu ocupaţia desfăşurată:
- majoritatea absolvenţilor de ȋnvăţământ superior lucrau ca specialişti ȋn diverse domenii de activitate (59,0%)
- 35,1% dintre cei cu studii postliceale lucrau ca tehnicieni sau specialişti ȋn domeniul tehnic
- în rândul tinerilor care absolviseră liceul, 28,8% erau lucrători ȋn domeniul serviciilor, 17,9% erau muncitori calificaţi, iar 16,8% erau operatori la instalaţii, maşini şi alte echipamente
- absolvenţii de ȋnvăţământ profesional erau, ȋn proporţie de 33,7%, muncitori calificaţ
- ȋn rândul celor cu nivel scăzut de educaţie predominau lucrătorii calificaţi ȋn agricultură (45,3%) şi muncitorii necalificaţi (27,3%).
3 din 10 tineri și-au găsit locul de muncă prin rude, prieteni sau cunoștințe
Din totalul celor 1,871 milioane de tineri care lucrau ca salariaţi:
- 922.000 (49,3%) şi-au găsit locul de muncă prin contactarea directă a angajatorului (CV-uri, etc.)
- 540.000 (28,8%) au aflat de la rude, cunoştinţe sau prieteni de existența actualului lor job
- 7,0% – au răspuns la anunțuri în media sau internet
- 6,8% contactarea directă de către angajator
Alte rezultate:
- Doar 194.000 tineri (20,0% dintre tinerii neocupaţi, necuprinşi în educaţie) ar fi dispuşi să se mute dacă ar fi necesar să o facă pentru a ocupa un loc de muncă. Dintre aceştia, majoritatea ar accepta să se mute oriunde, chiar şi în străinătate (66,5%), restul acceptând doar o eventuală mutare într-o altă localitate din ţară.
- La întrebarea dacă ar accepta un loc de muncă în condiţiile în care durata deplasării între acesta şi adresa de reşedinţă ar fi mai mare de o oră, doar 35,9% dintre tinerii neocupaţi, necuprinşi în educaţie au furnizat un răspuns pozitiv.