Prețul bitumului s-a dublat din august 2021 și până azi, piețele de aprovizionare s-au modificat din cauza războiului, iar incertitudinile legislative îi țin pe constructori cu mâna pe frână.
România ar putea deschide în acest an 100 de kilometri de șosea rapidă însă în acest moment companiile de construcție au redus semnificativ ritmul de lucru în șantiere.
Conform notei de fundamentare a OUG 47/2022 privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor – cadru, companiile încearcă să deruleze preponderent activități pe care le pot efectua din stocurile existente.
Firme care derulează lucrări de drumuri au semnalat că execută în aceste momente lucrări de terasamente, deoarece este imposibil să achiziționeze bitum la prețuri apropiate de cele din momentul ofertării, având în vedere că prețul la bitum a crescut într-un singur an cu circa 100%, se spune în nota de fundamentare amintită.
(Citiți și: ”Megaplanul de dezvoltare a infrastructurii – megaafacere pentru vecini: România trebuie să importe 1,8 milioane de tone de bitum”)
Constructorii vin cu banii de acasă
”Toți funcționează în acest moment cu frâna de mână trasă. Așteaptă să vadă dacă indicii de cost pe care Institutul Național de Statistică îi calculează, în baza OUG 47, acoperă toate cheltuielile”, susține Vlad Vameșu, președintele Asociației Române a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA). ”Să nu cumva să ne transformăm din constructori în finanțatori”.
Majoritarea societăților de construcții estimează că pot continua în acest ritm încă 1 lună- maxim 2 luni, după care vor fi nevoite să oprească lucrările, chiar dacă vor pierde garanția de bună execuție și vor primi certificat negativ sau vor intra în insolvență.
OUG 47/2022 a readus speranțele în ograda constructorilor, față de versiunea din vremea guvernului Orban. Dar toată lumea așteaptă calculele făcute de Statistică în privința acelor indici de cost.
Pacevo și Burgas nu mai vând nimic. Mol a scumpit prețurile
Două dintre piețele de aprovizionare cu bitum au căzut de când a început războiul din Ucraina. Rafinăria Pancevo de lângă Belgrad, dețintuă de gigantul rus Gazprom, nu mai livrează în România. La fel și rafinăria Lukoil din Burgas.
În schimb, Mol din Ungaria a mărit substanțial prețurile, susține Vameșu. Rafinăria Mol din Ungaria utilizează în special petrol rusesc.
Golul lăsat de Pancevo și Burgas a fost umplut în parte de achiziții din Grecia, Turcia și Polonia, de la Lotus și PKN Orlen. Și chiar înainte de începerea războiului, în țară a venit o cantitate însemnată e bitum de la Lukoil Germania.
Grecia și Polonia sunt mai îndepărtate decât Burgas și Pancevo. Prin urmare, costurile de transport influențează și ele prețul bitumului adus în țară, în condițiile în care motorina a avut un trend de creștere mai puternic decât benzina, în acest an.
Rușii au vândut mai mult țiței în Europa în timpul războiului, la prețuri aproape duble
O analiză recentă a The economist arată că între ianuarie și aprilie 2022, Rusia a vândut europenilor cu 14% mai mult țiței, de la 740.000 la 875.000 barili pe zi. Conducta Druzhba a aprovizionat consistent rafinăriile din Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia și Slovacia. Asta înseamnă că s-au tăiat livrările dintr-o parte, Pancevo și Burgas, dar au crescut în altă parte, Ungaria, cu Mol, și Polonia, cu Lotus și PKN Orlen. La prețuri duble.
În acest moment, o tonă de bitum costă între 3.200 și 3.400 de lei. Chiar dacă utilizează țiței ca materie primă, creșterile sau scăderile de preț nu reflectă întotdeauna evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului. ”Prețul se formează fie din cauza lipsei de cantități, fie că există o mare specilă”, susține Vameșu. Au fost momente când cotația scădea, iar prețul bitumului creștea. Nu are vreo logică, a dăugat reprezentantul ARCA.
Vega a investit pentru creșterea capacității dar tot are o cotă mică
Singurul producător de bitum din țară este e câțiva ani rafinăria Vega Ploiești, deținută KazMunayGaz, din Kazahstan, prin Rompetrol Rafinare. Pentru acest an se preconizează o producție de 140.000 de mii de tone, comparativ cu 120.000 de mii de tone în 2020.
Creșterea nu pare foarte mare în condițiile în care Vega are o cotă de piață între 16 și 20%. Practic, cu cele 20.000 de tone în plus, se pot acoperi 33 de kilometri de autostradă în plus, în condițiile în care un kilometru înghite în jur de 500-600 de tone de bitum. Doar că Vega nu vinde bitum doar pentru autostrazi.
Cum Vega se aprovizionează cu țiței adus din Kazahstan, de la firma mamă, presiunea pe cost este mare în condițiile în care cotația țițeiului a crescut cu 55-56% de la începutul anului.
100 de kilometri noi de drum rapid sunt așteptați în acest an
Vameșu spune că piața de bitum are o valoare în funcție de proiectele de infrastructură care se apropie de finalizare. În acest an, 100 de kilometri de șosea rapidă sunt prevăzuți să fie puși în funcție, inclusiv podul de o jumătate de miliard de euro de la Brăila. În urma declarațiilor autorităților precum și a monitorizărilor făcute de diverse ONG de infrastructură, până în decembrie putem avea gata următoarele:
- A1 Sibiu-Boița – 13 kilometri
- Drumul expres Craiova – Pitești – Tronsonul 2 – 40 de kilometri
- Drumul expres Craiova – Pitești – Tronsonul 3 – 32 de kilometri
- Podul de la Brăila
- Pasajul de la Domnești
- Varianta Ocolitoare Satu Mare – 16 kilometri rămași
- Pasajul giratoriu suspendat Olteniței
- Pasajul giratoriu suspendat Berceni.
Obligație prin PNRR – 434 de kilometri de autostradă până în 2026
Guvernul și-a propus să construiască 434 de kilometri de de autostradă prin PNRR până în 2026. Asta înseamnă o cantitate totală de 260.400 de tone bitum. Pe lângă asta, mai sunt diverse tronsoane de șosea rapidă care au fost începute în anii trecuți și care se vor apropia de final în această perioadă. În plus, există diversele lucrări pe care CNAIR, compania de autostrăzi, și alte companii constructoare le fac pentru întreținerea rețelei rutiere existentă.
Cum producția internă nu poate acoperi decât maxim 20%, importurile vor asigura și pe viitor cea mai mare parte a consumului intern de bitum. Cu incertitudinile de rigoare: modificări bruște ale prețurilor, schimbări în structura furnizorilor, evoluția politică în regiune.
***
