Inflația anuală a urcat de la numai 1,79% în luna mai la 5,33% în luna septembrie, potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică.
Este rezultatul combinat al unei conjuncturi defavorabile în sectorul agricol, al creșterii de prețuri la energie și al efectului de bază reprezentat de cele patru luni consecutive de reducere a prețurilor, înregistrat în premieră la mijlocul anului trecut.
Diferența dintre inflația medie anuală, indicatorul urmărit prin criteriile de la Maastricht, și inflația anuală a urcat la cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. Astfel, creșterea medie a prețurilor în ultimele 12 luni a fost de numai 3% potrivit metodologiei naționale de clasificare a mărfurilor și serviciilor și de 3,1% în varianta armonizată cu practica europeană.
Pentru a interpreta corect valorile net diferite ale inflației cea mai bună analogie este aceea cu un film și o poză. Filmul descrie un proces și corespunde valori medii de 3%, în timp ce poza pe septembrie arată mult mai rău și corespunde nivelului de maxim local de 5,33%.
Efectul conjugat al subexpunerii prin valoarea negativă de 0,21% din septembrie 2011 și al tremuratului conjunctural dat de secetă și prețul petrolului a dus la un avans de 1,45% al inflației într-o singură lună. Avans compus din nivelul de -0,21% al creșterii prețurilor, evident, foarte greu de reeditat, și din majorarea de 1,18% consemnată în septembrie 2012.
Explicația avansului spectaculos al prețurilor la produsele alimentare (2,27% într-o singură lună, adică peste 30% anualizat !) constă, în principal, în majorarea prețurilor volatile, la legume, fructe și ouă.
Astfel, legumele s-au scumpit cu 9,85% ( cartofii, eternul factor perturbator, chiar cu 27,45% ), fructele cu 5,04% ( cu citricele vârf de lance, la 6,02%) iar ouăle cu 7,23%.
Pentru referință, trebuie menționat că, în septembrie 2011, legumele s-au ieftinit cu 13,32% ( cartofii, desigur, și ei în prim-plan, dar pe dos față de 2012, cu -35,32%) iar fructele proaspete s-au ieftinit și ele cu 5,74%, după cum ar fi și normal la începutul sezonului de toamnă.
Cu toate acestea, nu e de neglijat faptul că s-au pus în mișcare și prețurile la carne și preparate din carne, grupa cu cea mai mare pondere în coșul de consum ( prețuri cu +1,23% per total, cu valori de +1,91% la carnea de porc și +1,57% la carnea de pasăre), ulei comestibil ( +6,04%), brânză (1,04%) și pâine (+0,97%). De aceea, 71% din creșterea de prețuri pe septembrie a venit de la alimente.
În grupa mărfurilor nealimentare, statistica națională așează gazele naturale (+2,83%) și combustibilii (+1,57%) care au contribuit aproape integral la majorarea indicelui general al prețurilor de consum, în ciuda stagnării prețurilor la produsele manufacturate și chiar al unor mici reduceri la autoturisme și mașini de spălat.
Cât privește serviciile, toată majorarea a venit de la o altă grupă, discretă dar constant aflată în primele rânduri ale creșterii prețurilor, cea de ”apă, canal, salubritate” ( +2,24%), în timp ce serviciile de telefonie (-0,34%) și plata cazării în unități hoteliere (-0,16%) s-au ieftinit ușor.
Faptul că puseul de inflație înregistrat în septembrie este unul conjunctural este atestat de indicele CORE 2, care dezbracă indicele general IPC de influențele prețurilor volatile, ale produselor cu prețuri reglementate și ale băuturilor și tutunului. Acesta s-a situat la 0,67%, valoare apreciabilă, dar mult sub cele 1,18 procente ale inflației lunare.
În context, nu trebuie uitate, însă, creșterile de salarii în sectorul bugetar și recalcularea în sus a pensiilor plătite după decizia de a generaliza deducerea de 740 lei la contribuțiile pentru sănătate.
Cu o inflație cumulată de la începutul anului de 3,98%, situată la limita superioară a intervalului dat de ținta de 3% fixată de BNR pentru acest an, se pune problema dacă obiectivul va mai putea fi îndeplinit.
Matematic, ar fi necesară o creștere zero a prețurilor pe ultimele trei luni, care apare drept extrem de improbabilă dintr-un motiv simplu: știm cam ce prețuri ar mai putea crește, dar nu avem nici cea mai mică idee ce prețuri ar putea scădea pentru a compensa majorările din alte părți ale coșului de consum.
Mai mult, valorile inflației lunare care ar trebui înlocuite cu unele mai mici în octombrie, noiembrie și decembrie pentru a mai diminua din valoarea de 5,33% sunt 0,64%, 0,42% și, respectiv, 0,23%. Posibil, dar nu prea mult și, deocamdată, peste CORE 2. Ceea ce înseamnă că inflația anuală, chiar dacă se va mai domoli, nu va putea scădea prea mult.
Una peste alta, din perspectiva inflației, nu există deloc spațiu pentru a mai oferi protecție socială cu iz electoral. Orice se va da acum pentru a beneficia de bunăvoința votanților, ne va costa și mai mult la anul, când ar fi trebuit să revenim pe traiectoria descendentă a inflației.
