Covoare, aspiratoare și cafea – acestea sunt trei dintre articolele cheie de consum pe care economiștii de la Banca Centrală Europeană (BCE) le urmăresc pentru a vedea dacă prăbușirea cotațiilor țițeiului va duce la instalarea deflației în zona euro, transmite Bloomberg.
Pe măsură ce reîntoarcerea inflației negative antrenează noi așteptări ale investitorilor cu privire la extinderea pachetului de relaxare cantitativă, decidenții politicii monetare din zona euro încearcă să determine dacă slăbiciunea prețurilor ”prinde rădăcini”.
ECB are nevoie să știe dacă zona euro riscă să intre într-o spirală vicioasă a prețurilor și a salariilor în declin. Pentru a răspunde la această întrebare, economiștii se uită la inflația ”supercore”, indicator ce i-ar putea ajuta să identifice tendința reală a prețurilor din economie.
BCE urmărește, prin mandatul său, stabilitatea prețurilor și țintește inflația globală către un nivel de aproape, dar sub 2%. Instituția urmărește însă și evoluția inflației core, din care sunt excluse prețurile volatile. Inflația ”supercore” vizează evoluția prețurilor care se mișcă în tandem cu economia, coșul de produse și servicii incluse în acest indicator fiind mult mai redus decât cel al inflației core.
”Nu poți decide politica monetară uitându-te în oglinda retrovizoare. Inflația core ar trebui să îți spună către ce se îndreaptă prețurile, unde ar fi inflația astăzi, în absența șocurilor de preț”, a comentat Richard Barwell, senior economist la BNP Paribas Investment Partners.
Inflația din zona euro a fost de -0,2% în februarie, potrivit datelor semnal transmise luni de Eurostat, pentru a șasea dată în ultimele 15 luni când indicatorul a fost negativ. Inflația core, din care sunt eliminate prețurile volatile (mâncare, energie, tutun) a scăzut la 0,7%. Acest coș este cel mai adesea folosit pentru a separa mișcările de prețuri de factorii temporari, cum ar fi prăbușirea cotațiilor internaționale ale țițeiului.
”Supercore”, un termen pe care BCE îl folosește intern, dar nu în rapoartele publice, are la bază circa o treime dintre articolele din coșul ”core”. Acestea sunt în strânsă legătură cu output gap-ul, ”capacitatea de rezervă a economiei”, notează Bloomberg. În acest coș se află produse precum mobilă, covoare, electrocasnice, pachete de vacanță sau serviciile oferite de cafenele.
Board-ul BCE va decide pe 10 martie dacă zona euro are nevoie de și mai multă stimulare monetară. Mai mulți indicatori arată o scădere a inflației de bază, reîntărind ideea că energia ieftină amortizează prețurile. Cu toate că acest lucru are un efect pozitiv asupra cheltuielilor, după cum au argumentat anumiți decidenți politici, o inflație scăzută poate curba în jos panta creșterilor salariale, în special când acestea sunt corelate cu așteptările inflaționiste.
”Este o situație foarte dificilă, să vezi prăbușirea prețurilor petrolului care duce la o nouă scădere a prognozei de inflație, din cauze ce nu țin de fundamentele economice asupra cărora poate acționa BCE. Într-un context economic ceva mai slab, crește riscul ca inflația core să fie trasă în jos, iar aceasta este situația dificilă în care se află BCE”, a comentat Frederik Ducrozet, economist la Banque Pictet & Cie.
Urmărește-ne pe Google News
