La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Inflaţia logistică: Cum se pierde în drumul spre raft ceea ce câştigăm la producţie

de Marin Pana 15.3.2012

Între fabrică şi raft, produsul nu se mută instant. El trebuie ambalat, condiţionat, încărcat, transportat, descărcat, păstrat, aşezat etc. Toate acestea costă, şi costă mai mult la noi decât în alte ţări. Ceea ce explică în bună parte nivelul mai ridicat al preţurilor la anumite produse.

Concentrarea dezbaterilor referitoare la inflaţie aproape exclusiv asupra producţiei, cu costuri de materii prime, muncă şi utilaje, şi desfacerii, cu reclamă, concurenţă etc., eludează un factor foarte important ca pondere în preţ, factor care poate face diferenţa între “ieftin” şi “scump”.

Explicaţia primară pentru pentru aceste costuri ridicate o constituie infrastructură slabă. Statele occidentale au o o infrastructura mult mai performantă decât cea de la noi. Nu doar autostrăzi, dar şi căi ferate, porturi maritime şi interioare portuara, rutiera, cat si coridoarele logistice de interior, porturi interioare cu instalaţii performante.

La problemele de infrastructură se adaugă numărul mare de intermediari care se interpune între compania producătoare şi raftul magazinului. Majoritatea producătorilor şi importatorilor care operează în România apeleaza la distribuitori, care, la rândul lor, folosesc alţi intermediari pentru trimiterea produselor in magazine, ceea ce duce la creşterea preţurilor la consumator.

Dublu faţă de Occident

Per total, rezultatul este că nivelul mediu al costurilor logistice în preţul produselor din România este în jur de 10%, comparativ cu 5% în Occident.

Soluţiile se cunosc, dar nu sunt aplicate corespunzător. Ele sunt reducerea numărului de intermediari şi externalizarii activităţii de transport şi logistică.

Externalizarea serviciilor de logistică a adus în Marea Britanie o reducere a costurilor pe produs de la 7,5% din cifra de afaceri la circa 2,5%. Aplicarea metodelor performante de logistică permite, totodată, reducerea nivelului de stocuri cu 30-40% şi timpul de circulaţie a producţiei cu 25-40%.

Dar pentru aceasta, sunt necesare investiţii în parcuri auto cat şi în softuri logistice, o organizare mult mai performantă a livrărilor. Activităţi ce pot fi desfăşurate mult mai eficient de firme specializate decât de fiecare firmă pe cont propriu. În SUA, se spune că fiecare dolar investit în perfecţionarea sistemului logistic aduce o sută de dolari în plus la cifra de afaceri.

Ori, cele mai multe companii producătoare sau importatoare din România se ocupa singure de logistică. Mai puţin de 10% din firmele de pe piaţa românească şi-au externalizat activitatea de logistică, comparativ cu 80% în Franţa. De aici rezultă un dezavantaj net, dar şi o oportunitate strategică pentru diminuarea treptată a costurilor, implicit a preţurilor la raft şi a inflaţiei.

Dată fiind şi poziţia geografică strategică a ţării, dezvoltarea infrastructurii şi implementarea unor politici favorabile în domeniul logisticii ar putea amplifica semnificativ creşterea economică a României, reducând simultan preţurile şi, ajutând consistent, procesul de dezinflaţie.

Un exemplu simplu: apa minerală

Cel mai bun exemplu de produs de costuri logistice majore îl reprezintă apa minerală. Mai puţin de 2% din preţul de raft, situat la peste 2 lei este dat de preţul la îmbuteliere. Cel mai mult costă ambalarea şi transportul. Cu sticla de plastic PET la un preţ de 0,3-0,4 lei şi costul transportului la un nivel similar.

În plus, apa minerală are prostul obicei de a îngheţa iarna, cu riscul de a expanda şi a strica ambalajul, şi de a fi afectată de statul în soare vara, după care nu ar mai trebui consumată din motive de sănătate. Motiv pentru care foarte important să fie transportată, manipulată şi depozitată cu mai multă grijă decât s-ar părea la prima vedere.

Nu întâmplător, producătorii de top mondiali care au cumpărat şi licenţe de exploatare de apă minerală în România reuşesc, prin logistica ceva mai performantă, să ofere şi preţuri mai reduse la produsele pe care le oferă consumatorilor.

***

Potrivit definiţiei academice, logistica reprezintă procesul de gestionare strategică a achiziţionării, deplasării şi depozitării materialelor, semifabricatelor şi produselor finite ( alături de fluxurile informaţionale corespunzătoare acestor procese ) în interiorul firmei şi al canalelor de marketing, cu scopul satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri pentru firmă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.3.2012

Un raspuns

  1. economity.com
    20.3.2012, 10:35 pm

    Inflaţia logistică: Cum se pierde în drumul spre raft ceea ce câştigăm la producţie » CursDeGuvernare.ro…

    Între fabrică şi raft, produsul nu se mută instant. El trebuie ambalat, condiţionat, încărcat, transportat, descărcat, păstrat, aşezat etc. Toate acestea costă, şi costă mai mult la noi decât în alte ţări. Ceea ce explică …

Lăsați un comentariu


Stiri

Consiliul General al Capitalei a aprobat delegarea activității RADET către Termoenergetica

Vladimir Ionescu

Consiliul General Bucureşti a aprobat, joi, proiectul care prevede delegarea activităţii de termoficare către compania energetică municipală Termoenergetica de la regia RADET, intrată în faliment.… Mai mult

Stiri

Întrevedere Cătălin Predoiu – Hans Klemm: Ministrul dorește expertiză americană pentru recuperarea prejudiciilor

Vladimir Ionescu

Refacerea legilor justiţiei şi finalizarea codurilor penale sunt obiective esenţiale în perioada care urmează, a fost concluzia întâlnirii pe care ministrul Cătălin Predoiu a avut-o… Mai mult

Stiri

Alegeri prezidențiale, rezultate finale turul I: Iohannis – 37,82%, Dăncilă – 22,26%, Barna – 15,02%

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale, iar după numărătoarea tuturor voturilor, clasamentul este: Klaus Iohannis – 37,82% (3.485.292… Mai mult

Stiri

Chișinău / Guvernul socialist al președintelui Dodon a obținut votul Parlamentului

Iulian Soare

Noul guvern al Republicii Moldova a fost votat joi în Parlament cu 62 de voturi, Partidul Socialist (PSRM) fiind ajutat de Partidul Democrat (PD), la… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor va fi reorganizat, va avea economist şef

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor (MFP)  va fi reorganizat, iar reorganizarea va include înființarea unui „department de economist şef”, a anunţat joi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. „Va exista… Mai mult

Stiri

Un nou termen pentru finalizarea Magistralei 5 Metrou: vara lui 2020

Vladimir Ionescu

Magistrala 5 de Metrou, traseul Eroilor – Drumul Taberei, ar putea fi inaugurată cel mai devreme la sfârșitul primului semestru din 2020, a anunțat joi… Mai mult

Stiri

Geronimo Brănescu, demis de la Autoritatea Sanitar-Veterinară. Lasă în urmă aproape 90% din focarele de pestă porcină ale Europei

Vladimir Ionescu

Csutak Nagy Laszlo (UDMR) a fost numit joi președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare (ANSVSA), în locul lui Geronimo Brănescu. Premierul Ludovic Orban s-a referit… Mai mult