Creșterea prețurilor în decembrie, în zona euro, cu 2,9% ridică semne de întrebare cu privire la momentul în care BCE va începe ciclul de reducere a dobânzilor.
Creșterea prețurilor din decembrie a fost anticipată deoarece guvernele au oferit subvenții pentru plata energiei începând cu decembrie 2022, ceea ce nu s-a mai repetat luna trecută. Sondajul efectuat de Reuters printre economiști prognoza o inflație marginal mai mare (3%) decât cea anunțată de Eurostat.
Rata anuală a inflației din zona euro a crescut la 2,9% în decembrie, după ce scăzuse continuu timp de 6 luni până la 2,4% în noiembrie, ridicând semne de întrebare cu privire la momentul când va începe Banca Centrală Europeană să reducă ratele dobânzilor, scrie Reuters.
Reducerea subvențiilor guvernamentale pentru gaze, electricitate și alimente care au fost acordate începând cu decembrie 2022 a declanșat o reaccelerare a inflației anuale în mare parte din Europa. Acest lucru i-a determinat pe investitori să nu mai parieze prea mult că BCE va începe reducerea ratelor dobânzilor chiar din martie.
Guvernatorii BCE, care urmează să se întâlnească într-o ședință de politică monetară pe 25 ianuarie, au redus însă luna trecută așteptările investitorilor pentru reducerea rapidă a dobânzilor, spunând că doresc să vadă semne clare de scădere a presiunilor salariale pentru a se asigura că inflația a intrat pe trendul ireversibil spre ținta de 2%.
Datele comunicate vineri de Eurostat par să confirme predicția BCE conform căreia inflația a atins nivelul minim în noiembrie și se va încadra de acum în intervalul de 2,5% până la 3% pentru cea mai mare parte din 2024, cu mult peste ținta de 2% a băncii centrale, înainte de a încetini din nou în 2025.
Cu toate acestea, există un semn de speranță, inflația de bază – definită ca creșterea prețurilor de consum excluzând alimentele și energia – a scăzut la 3,4% de la 3,6%, sugerând că presiunea inflaționistă se diminuează, chiar dacă inflația generală a crescut.
Totuși, factorii de decizie ai BCE sunt îngrijorați de faptul că serviciile s-au scumpit cu 0,7% (decembrie față de noiembrie), iar în termeni anuali tarifele au crescut cu 4%, deoarece acestea sunt strâns legate de salarii și ar putea indica o creștere accelerată a veniturilor, care ar putea realimenta presiunile inflaționiste.
Divergențe de opinii
Datele pe decembrie vin în momentul în care investitorii și factorii de decizie ai politicii monetare au opinii foarte diferite despre tendința manifestată de prețuri și implicațiile acestora asupra ratelor dobânzilor.
Investitorii s-au grăbit să parieze că BCE va începe un ciclu de șase tăieri a dobânzii în acest an, prima urmând să aibă loc în martie sau aprilie, deoarece o contracție a economiei și o creștere benignă a salariilor reduc presiunile inflaționiste și permit băncii centrale să inverseze politica monetară.
Dar factorii de decizie politică monetară susțin că presiunile asupra prețurilor rămân puternice și că negocierile esențiale ale salariilor nu sunt finalizate în primul trimestru al acestui an, așa că ar putea dura până la jumătatea anului 2024 pentru a se stabili că inflația este într-adevăr sub control.
De fapt, unii dintre bancheri chiar susțin că ratele dobânzilor din piață s-au relaxat atât de mult încât investitorii au anulat o parte din munca BCE, forțând banca să mențină dobânzile ridicate mai mult timp pentru a obține tipul de contracție economică care să reducă presiunile asupra prețurilor.
BCE a mai greșit prognoze
O sursă-cheie a divergenței de opinii este faptul că propriile proiecții ale BCE privind inflația au fost de multe ori eronate, ceea ce sugerează că banca nu are o înțelegere completă a comportamentului de stabilire a prețurilor în circumstanțe excepționale.
Mai întâi, a prezis doar o creștere tranzitorie a prețurilor, apoi un vârf mai puțin înalt și, în cele din urmă, o inversare a trendului mult mai lentă, ceea ce i-a determinat pe unii dintre factorii de decizie să fie mai circumspecți față de prognoze.
Investitorii susțin că BCE este prea încrezătoare în ceea ce privește creșterea prețurilor și argumenetează de asemenea cu scăderea bruscă a prețurilor producției industriale (-8% în noiembrie), ca dovadă reducerii presiunilor inflaționiste.
În cele din urmă, piețele pariază și pe reducerile agresive ale dobânzilor din partea Rezervei Federale din SUA, încă din martie sau aprilie, iar investitorii cred că odată ce cea mai mare bancă centrală din lume va face prima mutare, BCE va fi nevoită să se sincronizeze pentru a nu risca aprecierea euro.
Prognoza BCE din decembrie prevede rata inflației la nivelul de 2,6% în ultimul trimestru din acest an, pentru a coborî la 2% în T3 2025 pentru a se stabiliza în cele din urmă în jurul valorii de 1,9%.
Nicio victorie pe frontul inflației
Prețurile energiei din zona euro au scăzut în decembrie, cu 6,7% pe baze anuale, dar aceasta a fost mai mică decât scăderea cu 11,5% din noiembrie, arată datele publicate de agenția oficială de statistică a UE.
Creșterile prețurilor la alimente și băuturi au fost de 6,1% luna trecută, comparativ cu 6,9% în noiembrie, potrivit Eurostat.
Inflația de bază, care exclude prețurile volatile la energie, alimente, alcool și tutun, a scăzut totuși la 3,4% în decembrie de la 3,6% în noiembrie, a spus Eurostat.
Șefa BCE, Christine Lagarde, a insistat că este prea devreme pentru a declara victoria asupra inflației și a respins anterior orice discuție despre reducerea ratei dobânzilor drept „prematur”.
Allen-Reynolds de la capital Economics a spus că încă crede că BCE va începe să reducă ratele „în sau în jurul lunii aprilie”.
Dintre cele 20 de țări care folosesc moneda euro, Belgia și Italia au avut cea mai scăzută rată a inflației, atingând 0,5% în decembrie, a spus Eurostat.
Inflația a crescut și în cele mai mari două economii ale Uniunii Europene.
În Germania, inflația a crescut la 3,8 la sută în decembrie de la 2,3 la sută luna precedentă. Și în Franța, prețurile de consum au crescut la 4,1% în decembrie, de la 3,9% în noiembrie, a spus Eurostat.
***
