luni

23 mai, 2022

Inflaţia anuală a urcat înapoi spre 4%. Spaţiul rămas pentru creşterea preţurilor pe 2019, îngustat semnificativ

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 martie, 2019

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna ianuarie 2019 cu  0,79%, valoare ceva mai mică decât în luna precedentă dar semnificativ mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,30%).

Astfel, inflaţia anuală a urcat înapoi până  la 3,83% şi a ieşit din coridorul-ţintă urmărit de BNR (2,5% plus/minus 1%).

De reţinut, însă, creşterea preţurilor aflate sub influenţa politicii monetare a fost de doar 0,36%, similară cu cea din luna precedentă.


Oarecum paradoxal, ca valoare medie anuală ( martie 2018 – februarie 2019 raportat la cele 12 luni anterioare), inflaţia s-a păstrat la 4,5%, valoare ceva mai mica decât cea de 4,63% consemnată la finalul anului trecut.

INS a comunicat şi valoarea medie a indicelui armonizat al preţurilor de consum IAPC la nivelul de 4,1%, cu observaţia importantă că valoarea de moment a urcat la 4,0%, adică peste IPC calculat după metodologia naţională.

Cea mai mare influenţă în sensul creşterii preţurilor pe luna februarie a venit din partea legumelor şi conservelor de legume (+7,80%, din nou cu cartoful în rol principal, la +9,98% şi +21% de la începutul anului !) şi la poziţia „combustibili”, unde avansul de 2,01% combinat cu ponderea importantă (8,05%, cea mai mare după cea combinată a tipurilor de energie furnizată populaţiei) a generat un efect direct de 0,16 puncte procentuale pe IPC, plus cele indirecte prin includerea în preţul altor mărfuri.


Iată care sunt categoriile de produse din coşul de consum care au generat mai mult de trei sferturi din inflaţia pe prima lună a anului:

Se poate observa că peste jumătate din scumpiri au venit doar din două surse, legume şi combustibili, dar nu trebuie neglijat avansul important generalizat pe segmentul de produse alimentare (+1,27%). Astfel, s-au consemnat creşteri de preţuri la unt (+0,86%), carne de bovine (+0,67%), pâine (+0,62%), brânză (+0,49%), carne de pasăre (+0,43%) etc.

Pe fondul importurilor masive de bunuri de consum, unde producţia internă nu ţine pasul cu strategia de creştere rapidă a veniturilor ( vezi şi expandarea deficitul comercial cu 62% în prima lună a anului în curs), au continuat să se mişte semnificativ preţurile la autoturisme şi piese de schimb (+0,52%) şi la medicamente (+0,55%).

În aşteptarea reversării influenţelor conjuncturale pe partea de preţuri volatile ( legume- fructe-ouă) şi de combustibili, politica monetară a rămas constantă şi a  menţinut indicatorul aflat sub influenţa ei, respective CORE 2 ajustat, la o valoare rezonabilă, atinsă de altfel, conjunctural şi în luna octombrie 2018, înainte de aterizarea inflaţiei în coridorul-ţintă.

Reamintim că estimarea făcută de Banca Naţională pentru următoarele trimestre prezintă o scădere a inflaţiei până în ultimul sfert al anului curent, urmată de o revenire în jumătatea superioară a intervalului-ţintă în T4 2018 şi T1 2020, cu o stabilizare ulterioară în jurul valorii de 3%. De altfel, aceeaşi valoare care este prognozată şi pentru începutul acestui an.

Din păcate, efectul de bază nu prea se anunţă favorabil pentru ultima lună din T1 2019, valoarea centrală de prognoză (3%) urmând a fi, foarte probabil, depăşită. De-abia în aprilie-mai s-ar putea să vedem o scădere ceva mai clară a inflaţiei, urmată de alte două luni de stagnare şi alte două luni de reducere spre nivelul minim prevăzut pentru acest an la finele trimestrului III.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Atenţie însă, o serie de influenţe negative s-au declanşat şi deja s-a epuizat după doar două luni din 2019 mai mult de jumătate (1,63%) din spaţiul de creştere a preţurilor prevăzut pentru întreg anul (3%).

Ceea ce ar impune o repliere semnificativă în politica de creştere a veniturilor şi multă reţinere (foarte dificil de realizat) într-un an electoral.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: