Senatul a respins marți proiectul de lege pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate, proiect aprobat de guvern în luna mai de Guvern.
Pentru a trece, proiectul avea nevoie de 84 de voturi” pentru”, însă scorul de marți, de la Senat, a fost de 66 “pentru” – 36 “împotrivă” și 6 abțineri.
În acest caz, puterea decizională aparține însă Camera Deputaților.
Ce ar urma să facă Agenţia
Pe 27 mai 2015, guvernul a înfiinţat, pe fondul criticilor la adresa gradului scăzut de recuperare a prejudiciilor constatate de instanţe în dosare de corupţie, un organism specializat- Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate.
Potrivit proiectului de lege, agenţia ar urma să aibă următoarele atribuții :
- va facilita urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale
- va administra, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal
- va valorifica bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal
- va gestiona sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni
- va gestiona şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popriri
Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate va fi condusă de un director general, numit de către ministrul Justiţiei, şi va avea 35 de angajaţi.
Activitatea operaţională a Agenţiei va fi coordonată de către un Consiliu Director, alcătuit din directorul general al Agenţiei şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanţelor Publice, precum şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
În comunicatul de presă emis de guvern la momentul respectiv se anunţa că, în elaborarea proiectului de act normativ, Ministerul Justiţiei s-a consultat cu structuri de administrare a bunurilor sechestrate din Belgia, Franţa şi Olanda, în cadrul unor vizite de lucru organizate de Comisia Europeană în mai 2015.
Ministrul Finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici, spera ca Agenţia pentru Recuperarea Prejudiciilor să înceapă să funcţioneze de la 1 iulie, după ce proiectul va fi aprobat în guvern şi trecut prin Parlament.
Senatori cu probleme în justiție:
În momentul acesta, în Senatul României există cel puțin 16 parlamentari care au probleme în justiție, se află sub urmărire penală, au fost trimiși în judecată sau chiar au primit o primă condamnare, aflându-se în faza de recurs:
Şerban Mihăilescu (UNPR)
Marius Isăilă (PSD)
Barna Tanczos (UDMR)
Gigi Chiru (PNL)
Dan Şova (PSD)
Ilie Sârbu (PSD)
Alexandru Cordoş (PSD)
Niculae Bădălău (PSD)
Florin Constantinescu (PSD)
Alexandru Mazăre PSD
Victor Mocanu (PSD)
Ion Ariton (PNL)
Corneliu Dobrițoiu (PNL)
Ionuț Zisu (PNL)
Ionel Agrigoroaei (PNL)
Lucian Iliescu (PNL)
