fbpx Modifica setari cookieuri

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Just Business

Corona-vinul românesc: între blocarea industriei HoReCa și fabricarea biocidelor

Odată cu apariția problemelor pentru domeniul HoReCa, și afacerile producătorilor locali de vin au scăzut substanțial în 2020. Sprijinul din partea autorităților a fost tardiv,… Mai mult

18.10.2020

Europa

Valul 2 al pandemiei în UE – impactul pe țări

În Europa, pandemia de coronavirus înaintează accelerat și mai multe state, inclusiv România, anunță la câteva zile noi recorduri ale numărului de cazuri la 24… Mai mult

15.10.2020

Inegalitatea veniturilor în statele UE: România coboară pe locul 3. Observaţii

de Marin Pana , 25.5.2018

Inegalitatea distribuției veniturilor în România s-a diminuat în ultimii doi ani iar statistica oficială s-a grăbit să trimită îmbunătăţirea acestui indicator social fundamental cu valorile estimate pentru 2017 ( marea majoritate a ţărilor UE încă sunt cu raportarea la nivelul 2016), astfel încât ţara noastră a coborât de pe primul loc ocupat după ieşirea din criză pe locul 3.

Cu o îmbunătăţire de la nivelul maxim de 8,2 al raportului între procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai ridicate venituri raportat la procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai mici venituri (veniturile trebuie înțelese ca venit echivalent disponibil) pînă la 7,0, ne-am plasat în graficul Eurostat sub Bulgaria şi Lituania.

Vezi graficele:

Simplificat, cei mai bogați români au câștigat anul trecut de şapte ori mai mult decât cei săraci compatrioți, cee a ce reprezintă o îmbunătăţire uşoară faţă de anul în care am reuşit să aducem PIB-ul la acelaşi nivel în termeni reali ca şi cel de dinaintea crizei ( PIB 2014 = PIB 2008, după ajustările tehnice ale valorilor nominale consemnate)

Cum a evoluat raportul dintre bogați și săraci

De reținut, în primul an de după aderare, când s-a calculat după metodologia europeană indicatorul de inegalitate socială, pentru a se asigura comparabilitatea cu alte state, am avut un nivel relativ ridicat. Oarecum paradoxal, criza a condus la valoarea minima conjuncturală de 6,1 ( oricum peste media europeană de 4,9 din acel an), la care intervenţia justiţiei pentru anularea ajustării valorii punctului de pensie a jucat un rol esential.

Întâmplător sau nu, după ce am urcat cu indicatorul vizat la un maxim local exact în anul în care am gestionat cel mai bine deficitele naţionale ( cu precădere ar trebui subliniată încadrarea în celebrul MTO, – Medium Term Objective în engleză -, odată cu cele doar -0,8% din PIB deficit al bugetului general consolidate, dar şi valoarea de doar -1,2% din PIB a deficitului de cont curent, cam o treime faţă de cel din 2017) am ajuns exact la valoarea din 2008, adică de dinaintea crizei.

Partea bună este că am redus întrucâtva decalajele dintre cei mai bogaţi români şi cei mai săraci, partea mai puţin bună este modalitatea în care am făcut acest lucru. Creşterea beneficiilor sociale face sens şi este europeană în esenţa ei dar ar fi fost mult mai util şi mai sustenabil ca ieşirea din sărăcie să se facă pe bază de locuri de muncă productive ( suntem, în continuare ţara cu cel mai mare procentaj al salariaţilor săraci din UE)

Cum stăm față de alte state din Uniune

Datele prezentate mai jos arată evoluţiile pentru câteva dintre statele UE, potrivit raportărilor Eurostat pentru 2007, 2010 și intervalul 2015 – 2017, în ideea de a ne compara cu țările din regiune apropiate ca nivel de dezvoltare și cu marile democrații occidentale. Se poate vedea că, alături de vecinii de la sud de Dunăre, ne situăm mult în afara practicii europene.

De remarcat stabilitatea acestui indicator în ţările central-europene care au fost colege şi de bloc socialist şi care au păstrat de atunci o anumită abordare a relaţiilor sociale şi a repartizării bogăţiei, mai apropiată de valorile europene de tip francez sau german, chiar cu influenţe nordice în cazul Cehiei ( campioana egalităţii europene a veniturilor) şi Slovaciei.

Ca model am putea lua, precum și în alte cazuri legate de economie, tot Polonia. Model care a evoluat treptat în sensul unui raport ceva mai mic între veniturile celei mai bogate părţi din populaţie şi cele ale părţii mai sărace, cu o convergenţă destul de transparentă spre vecina de la vest, Germania. La rândul ei, influenţată de Franţa.

Din păcate însă, pe filiera latină, noi semănăm mai mult cu Spania şi Italia, țări în care inegalitățile sociale sunt mai mari faţă de restul Occidentului şi au cunoscut variaţii mult mai ample în ultimii ani.

Ar mai fi de subliniat constatările Eurostat, care arată că, faţă de anul de referinţă 2008, cea mai mare reducere a inegalităţii veniturilor a obţinut-o Letonia (de la 7,3 la 6,3), ceea ce arată că se poate merge în sensul reducerii declajelor  în ritm susţinut, acolo unde există voinţa politică şi  adeziunea reală a populaţiei.

Interesant, următoarele ţări în acest clasament ad-hoc sunt Marea Britanie (-0,5pp, de la 5,6 la 5,1), Belgia (0,3 pp, de la 4,1 la 3,8, adică deşi situaţia era deja destul de bună tot şi-au bătut capul cu egalizarea veniturilor) şi, atenţie, Polonia (0,3pp, de la 5,1 la 4,8, dar cu 0,5pp faţă de 2007).

La polul opus s-au situat Bulgaria (+1,7 pp, de la 6,5 în 2008 la 8,2 în 2017), Italia (+1,1pp, de la 5,2 la 6,3) , Spania (+1pp, de la 5,6 la 6,6) şi Lituania (+1pp, de la 6,1 la 7,1).Legătura creşterii inegalităţilor cu performanţele economice ceva mai slabe faţă de alte state similare pare destul de clară, implicând faptul că majorarea inegalităţilor sociale nu ajută dezvoltarea pe termen mediu şi lung.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Toți ochii pe BCE: Va da, sau nu un semnal privind un nou pachet de sprijin pentru zona euro

Raluca Florescu

Economiștii și investitorii așteaptă joi, când are loc ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene, un semnal din partea președintelui Christine Lagarde (foto) că… Mai mult

Europa

Studiu al Universității Cambridge: Tinerii devin, cu fiecare generație, mai nemulțumiți de starea democrației

Mariana Bechir

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa și America de… Mai mult

Europa

Ritm record de revenire a economiei americane: PIB-ul a înregistrat un avans de 33,1% în T3

Vladimir Ionescu

Economia americană a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut a înregistrat un avans record de 33,1% în ritm anual, potrivit… Mai mult

Stiri

Asociația Școlilor Particulare atacă în instanță deciziile de închidere a școlilor din cauza Covid

Vladimir Ionescu

Asociația Școlilor Particulare (ASP) cere autorităților să renunțe la transferul în online a cursurilor în localitățile ce depășesc incidența de trei cazuri Covid-19 la 1.000… Mai mult

Europa

Reuniune de criză a Consiliului European – pe agendă valul 2 al pandemiei

Iulian Soare

Liderii Uniunii Europene participă, joi, la o ședință de criză în sistem de videconferință la care discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. Înaintea videoconferinței,… Mai mult

Stiri

Instituţii publice şi private din România atacate de malware de tip bancar Emotet – alertă CERT-RO

Razvan Diaconu

O serie de entităţi publice şi private din România au fost puternic afectate de valuri succesive de atacuri cu malware-ul de tip bancar Emotet, în… Mai mult

Stiri

Programul „Casa Verde – Fotovoltaice” / Greenpeace: Lucrări blocate pentru că AFM nu le decontează

Adrian N Ionescu

Programul „Casa Verde – Fotovoltaice” s-a împotmolit din nou, „chiar şi pentru cei care au fost declaraţi admişi în program. „Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM)… Mai mult