Inegalitatea distribuției veniturilor în România a crescut în 2018 de la un raport de 6,5 la 1 între cei mai bogaţi 20% dintre români şi cei mai săraci 20% dintre români până la un raport de 7,2 la 1, potrivit datelor publicate de Eurostat. Între statele care au publicat datele pentru anul trecut, ne plasăm, astfel, pe locul al doilea în UE în materie de inegalitate socială, după Bulgaria (7,66 la 1).
Pentru referinţă, precizăm că ţările din Europa Centrală, la care ar trebui să ne raportăm în primul rând ca mărime a economiei şi grad de dezvoltare economică, au valori semnificativ mai reduse ale indicatorului de inegalitate pe anul trecut.
Ungaria a consemnat un raport S80/S20 de 4,4, Polonia de 4,25 ( în scădere de la 4,6 în anul precedent) iar Cehia apare ca fiind ţara din UE cu cea mai scăzută inegalitate (3,3).
Notă metodologică
Modul în care bogăţia este distribuită în societate determină măsura în care indivizii au acces egal la bunurile şi serviciile produse într-o economie naţională. Un indicator important în acest sens este raportul S80/S20, între quintila de 20% din populaţie care are cel mai ridicat venit şi cea de 20% care include cetăţenii cu cel mai scăzut venit la nivelul ţării respective.
Doar 19 state din cele 28 membre au comunicat datele la zi pentru întocmirea raportului Eurostat. De aceea, cea mai recentă valoare medie la nivelul UE este de 5,2 la 1, pentru anul 2017. Pentru referinţă, menţionăm şi alte state cu valori mai mici de 4 ale indicatorului S80/S20 aferent: Slovenia 3,4, Finlanda 3,5, Slovacia 3,5 şi Belgia 3,8.
Prin contrast, peste pragul de 6 se situau Grecia (6,1), Letonia (6,3), România (6,5), Lituania (7,3) şi Bulgaria (8,2).
Evoluţia raportul dintre cei mai bogați și cei mai săraci
În primul an de apartenenţă la UE, când s-a calculat după metodologia europeană indicatorul de inegalitate socială, România a avut un nivel relativ ridicat de inegalitate (8,1). Oarecum paradoxal, criza a condus în 2010 la valoarea minima conjuncturală de 6,1 ( tot peste media europeană de 4,9 din acel an), pe fondul păstrarea valorii punctului de pensie, simultan cu reducerea salariilor şi majorarea TVA.
Odată cu reluarea creşterii economice şi îngheţarea valorii punctului de pensie, inegalităţile s-au accentuat spre valoarea maximă de 8,3, consemnată în anul 2015. După care situaţia s-a ameliorat până în 2017 şi s-a deteriorat din nou, în pofida retoricii publice, în anul 2018. Din păcate, se poate vedea că, alături de Bulgaria, ne situăm mult în afara practicii ţărilor din regiune.
În context, ar fi de subliniat stabilitatea la un nivel relativ redus a acestui indicator în ţările central-europene din fostul bloc socialist. Acestea au păstrat o anumită abordare a relaţiilor sociale şi a repartizării bogăţiei, apropiată de valorile europene. De aceea, ca model am putea lua, precum în alte cazuri legate de economie, tot Polonia.
Deocamdată, cei mai bogați români au avut anul trecut venituri de peste şapte ori mai mari decât cei mai săraci compatrioți. Ceea ce continuă să pună presiune pe sistemele de asistenţă socială şi pe coeziunea necesară unei dezvoltări durabile la nivel naţional. Reducerea acestui raport spre valori mai „europene” se va dovedi o provocare importantă pe termen mediu şi lung.
