Până la sfârșitul anului acesta ar fi trebuit să se finalizeze așezarea fiecărei funcții a salariaților din sistemul de stat în grila prevăzută de Legea 284 din 2010 privind salarizarea unitară la bugetari.
Reglementarea (din anul 2010) prevedea o perioadă de șase ani pentru ca fiecare clasă să ocupe poziția ce-i revine în respectiva grilă.
Situația din acest moment însă este mai bulversată decât în 2010. Inechitatea salarială și incoerența impun o nouă lege, cu noi grile. Care vor fi discutate anul acesta și, dacă există și voință politică, ar putea începe să intre în vigoare din 2017, în etape, prin legile anuale de salarizare.
Un sistem simplificat de salarizare a fost cerut de Banca Mondială încă din timpul guvernării lui Călin Popescu Tăriceanu, experții acestei instituții internaționale sugerând maximum 10 grupuri ocupaţionale şi 1.000 de funcţii, cu înghețarea pe mai mulți ani a salariilor mai mari decât în grilă.
Astfel, categoriile slab plătite, din josul grilei aveau posibilitatea să urce treptat, în cei 6 ani, până când fiecare ajungea să ocupe, ca într-un puzzle, nivelul stabilit în cadrul raportului de 1 la 15 (cel mai mare salariu să fie de cel mult 15 ori mai mare decât cel mai mic).
Cum a evoluat raportul dintre cel mai mai mare și cel mai mic salariu de la bugetari :
- În momentul când FMI a cerut o grilă de salarizare, în 2008, raportul era de 1 la 78.
- Legea din 2010 impunea un raport de 1 la 15
- Modificările propuse în 2015 de Rovana Plumb prevedeau un raport de 1 la 10
- un draft din octombrie 2015 prevedea un raport de 1 la 18
Nu se știe exact ce raport va bate în cuie actualul guvern de tehnocrați, dar problema figurează ca o prioritate.
„Pentru muncă egală, plată egală“
Principiul, propus de Banca Mondială nu numai în România, ci și în Polonia și alte state din europa centrală și de Est, este invocat acum și de vicepremierul Vasile Dâncu.
Într-un interviu acordat TVR, acesta declara: „În acest moment, este foarte clar că noi trebuie să construim un standard de salarizare unic în România, pentru că România este plină de privilegii”.
„Marea problemă în România este lipsa de echitate în sistem, sunt oameni care lucrează în acelaşi loc şi au salarii total diferite”, spunea ministrul Dâncu, explicând că „asta dezvoltă corupţia”.
Ce s-a întâmplat din 2010: câte 4 feluri de salarii pentru aceeași funcție
Din 2010 și până acum, când așezările în grilă trebuiau definitivate, evoluțiile haotice din sistemul de salarizare la stat au bulversat și mai mult situația.
În România există 1.186.000 de bugetari, iar 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei.
Avem câte 3 și chiar patru salarii pentru aceeași funcție, în funcție de domenii, sau să fie plătite diferit chiar și în interiorul aceleiași structuri.
Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Persoanelor Vârstnice (MMPSPV) a oferit pentru cursdeguvernare.ro câteva explicații pentru creșterea degringoladei din salarizarea bugetară:
„Creșterile conjuncturale din perioada 2004 – 2015 au făcut ca salariile de bază pentru aceeași funcție, din domenii de activitate diferite, să difere.
Mai mult, prin desele reorganizări instituționale și abrogări ale treptelor de salarizare la funcția publică, s-a creat posibilitatea ca, pentru aceeași funcție, să existe salarii diferite”, explică MMPSPV.
Așa se face, potrivit MMPSPV, „că un consilier superior în Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor/funcționar public are salariul mai mic cu până la 30% decât un funcționar public cu aceeași funcție în Ministerul Finanțelor Publice„.
Creșterile salariului minim fără corelarea celorlalte funcții din grilă
Din 2010 au avut loc 8 creșteri ale salariului minim pe economie, care au majorat aceste venituri de la 600 de lei la 1.050 lei.
Niciuna dintre ele nu a fost însă urmată de corelarea celorlalte clase din grila unică, întrucât nu existau bani la buget.
Aceasta a provocat o comprimare la baza grilei, ajungându-se ca primele 27 de gradații din Legea 284 să fie la același nivel, de 1.050 de lei.
Aceasta face ca o persoană care intră ca personal necalificat, la treapta I, să aibă aproape aceleași drepturi cu un medic debutant sau un funcționar din administrație debutant.
Majorările salariale pe domenii
A doua cauză importantă care a dus la această situație este politica neunitară parcticată în acești ani în care, la presiunea unor segmente profesionale sau din interesul electoral al decidenților, spune liderul cartel Alfa, Bogdan Hossu, s-au acordat „măriri otova”, pe domenii, nu profesii, clase.
Aici se încadrează și ultimele majorări, pentru angajații din învățământ și pentru cei din sănătate.
În 2015, salariile din învățământ au crescut unitar în sistem, cu un total de 26,7%.
Au beneficiat toți cei peste 304.000 de angajaţi din educaţie:
- 221.000 de angajaţi personal didactic şi auxiliar
- 53.000 de angajaţi personal nedidactic din învăţământul preuniversitar
- 23.000 de persoane personal didactic din învăţământul universitar
- 7.000 de persoane angajate ca personal nedidactic în învățământul universitar.
La fel s-a întâmplat anul trecut și în sistemul de sănătate, unde au crescut cu 25% pe toți salariații, indiferent că erau șoferi sau medici.
Aceste practici duc la salarizare diferită pentru aceleași ocupații: un șofer din sănătate este mai bine plătit decât unul din adminsitrație, de exemplu.
Astfel, în loc să se echilibreze remunerațiile pentru aceeași muncă, dar în instituții diferite, ele s-au accentuat în ultimii șase ani în care grila trebuia finalizată.
Problema din administrație
Tot neracordarea la grilă a făcut ca în cadrul Ministerul de Finanțe, de exemplu, să există și trei tipuri de salarizare pentru persoane care au aceeași încadrare: inspectori principali cu diferențe de salarizare care ajung și la 700 de lei, fiindcă au dispărut treptele de salarizare.
Majorările acordate pentru anumite segmente profesionale (educație și sănătate), paralel cu ridicarea plafonului salariului minim pe economie, au făcut ca domeniile uitate să se înghesuie în timp în larga categorie a salariului minim, deși înainte se aflau pe o poziție corectă în grilă.
Aproximativ jumătate din salariații administrației publice au ajuns în iulie 2015, când salariul minim pe economie a urcat la 1.050 lei, să se încadreze în această categorie, deși au pregătire, muncă cu răspunderi mult mai mari decât ale personalului contractual din sănătate și educație (femei de serviciu, șoferi etc.) care încasează acum mai mulți bani decât un debutant din orice birou de primărie.
Potrivit unei simulări, dacă s-ar aplica Legea 284, reunerațiile de bază ale personalului din administrație ar trebui să crească instantaneu cu procente între 7 și 25%
Urmărește-ne pe Google News
