fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în… Mai mult

07.07.2020

Chestiunea

Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu ?

Vă mai amintiți de criza din 2009 și de împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro pe care a trebuit să îl luăm pentru… Mai mult

06.07.2020

Analiză

Comerțul, aproape de „business as usual”. Sincronizarea cu producția ?

În pofida restricțiilor impuse de pandemie și a închiderii unor centre comerciale, cifra de afaceri din comerț a revenit puternic în luna mai față de… Mai mult

06.07.2020

La obiect

Problemele versiunii românești a legii muncii flexibile: NEînțelegeri Sindicate – Patronate – Guvern în chestiunea protecției angajaților. Cum procedează alte țări UE

Guvernul urmează să adopte în această săptămână reglementările pentru introducerea muncii flexibile, un proiect ce a generat nemulțumiri puternice din partea sindicatelor. Acestea reclamă că… Mai mult

06.07.2020

Industria românească de până la momentul de răscruce 2012. Crearea de valoare adăugată

de Marin Pana 16.4.2013

Noile discuții despre reindustrializare și planurile aferente ar trebui să treacă mai întâi prin istoria ”industrializării”. Pentru a înțelege mai bine care este importanța industriei și a productivității muncii industriale în recuperarea decalajului de nivel de trai față de Occident, am considerat util să facem o scurtă trecere în revistă a evoluției acestui sector economic esențial pentru o țară.

Am preferat raportarea la valoarea adăugată brută (VAB), pentru că cealaltă componentă a PIB este dată de impozitele nete.

Ponderea industriei în formarea valorii adăugate brute a depășit în premieră 50% de-abia în anul 1945, iar asta sub efectul producției de război și al anului agricol slab.

Revenirea peste această cotă s-a produs de-abia în 1962, anul terminării cooperativizării.

Apoi, evoluția a fost rapidă, cu pragul de 60% depășit în 1965 ( începutul ”erei” Ceaușescu) iar cel de 70% în 1974 ( anul introducerii funcției de președinte).

Ponderea maximă a industriei în formarea rezultatelor din sfera ”direct productivă” a fost atinsă în 1975, cu 74,5%, an de vârf al industrializării făcute pe baza licențelor moderne achiziționate cu mari eforturi dar și în baza bunăvoinței câștigate din partea marilor puteri occidentale, urmare poziției aparte adoptate în cadrul lagărului socialist.

Doar patru ani a reușit industria să treacă pragul de 70% din valoarea adăugată brută în sfera producției de bunuri, ceilalți doi în afara celor menționați fiind 1979 și 1980. A urmat un declin semnificativ în 1982, după primul acord de împrumut încheiat cu FMI ( în condițiile dificile ale unor dobânzi împovărătoare la creditele externe contractate), până la 64,4%.

Rambursarea forțată a datoriei statului s-a făcut în condițiile creșterii ușoare a ponderii industriei până în apropierea aceluiași prag de 70% ( 69,9% a fost valoarea consemnată pentru 1989), care nu a mai fost traversat ca urmare a evenimentelor din decembrie și a urmărilor acestora.

A urmat un declin rapid spre 55,3% în 1993 – 1994 și o reluare a trendului crescător, cu o valoare de 67,5% atinsă în anul 2012.

În ceea ce privește, evoluția ponderii producției de bunuri în valoarea adăugată brută, aceasta a fost pe un trend descrescător, determinat de evoluția proceselor de producție și a cerințelor sociale de la începutul perioadei contabilizate, pentru a se stabiliza undeva în zona de două treimi din total în perioada interbelică.

Ulterior, regimul comunist a pus accentul pe producția materială, ceea ce a condus la valori de peste 70%, mai apropiate de practica secolului XIX decât de evoluțiile rapide din Occident.Explicația a fost evoluția rapidă a productivității muncii în industrie, agricultură și construcțiile din țările dezvoltate, în condițiile unui avans tehnologic care reclama și servicii private și sociale mai bune pentru cei din sfera producției materiale.

Este și unul dintre motivele principale care a generat insatisfacție socială și a condus la căderea regimurilor de stânga care au neglijat sfera serviciilor din considerente de dezvoltare a unei industrii grele care să genereze volume mari de producție și economii de scară (dar rigidă, care nu a asigurat și o fructificare durabilă a sumelor investite).

Între 1950 şi 1989, producţia industrială a României a crescut într-un ritm mediu anual de peste 9%, unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creştere din lume. Însă privarea de acces la tehnologiile de ultimă oră, pierderea de competitivitate și controlul redus asupra piețelor desfacere au dus la o redimensionare a activității după posibilitățile rezultate din noua structură de proprietate și din avantajele de cost relativ redus al forței de muncă.

Actuala pondere de 28,4% în PIB este destul de ridicată din perspectiva uzanțelor UE, fiind similară cu cea din Germania. Totuși, mai există loc atât pentru o extindere a industriei care să creeze noi locuri de muncă mai bine plătite, cât și pentru majorarea productivității. Productivitate situată oricum mult peste cea din agricultură, ramura care ne penalizează la nivelul PIB/locuitor și al încasărilor bugetare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.4.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR: Legea de modificare a OUG pentru amânarea ratelor este neconstituțională

Vladimir Ionescu

CCR a admis miercuri, cu unanimitate, sesizarea PNL privind neconstituționalitatea Legii pentru aprobarea OUG 37/2020 referitoare la amânarea ratelor. Legea pentru aprobarea OUG 37/2020 privind… Mai mult

Stiri

Instanța i-a retras titlul de profesor fostului ministru al Sănătății Florian Bodog

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, definitiv, să îi retragă titlul de profesor abilitat fostului ministru al Sănătății Florian Bodog, întrucât nu a… Mai mult

Europa

Comisia Europeană recomandă ca vaccinarea antigripă să înceapă mai devreme – pentru evitarea suprapunerii cu al 2-lea val Covid

Iulian Soare

Comisia Europeană recomandă statelor membre să lanseze mai devreme și să cuprindă mai multe persoane în campania de vaccinare antigripală pentru sezonul rece ce urmează.… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis: Starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile. Nu poate fi vorba de noi relaxări

Vladimir Ionescu

Situația legată de evoluția epidemiei cu noul coronavirus “nu este bună”, astfel încât starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile și nu… Mai mult

Stiri

Legea pentru dublarea alocațiilor merge la promulgare – CCR a respins sesizarea Guvernului

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a respins miercuri, în unanimitate, sesizarea Guvernului împotriva legii ce dublează alocația copiilor, potrivit unui comunicat CCR. Curtea a discutat miercuri legea prin… Mai mult

Stiri

PMB prelungește pe neașteptate contractul cu Apa Nova: în loc să se încheie în 2025, este extins până în 2037

Razvan Diaconu

Contractul dintre Primăria Capitalei și compania Apa Nova (parte a Grupului Veolia) va fi prelungit cu 12 ani, conform unui proiect de hotărâre adoptat miercuri… Mai mult

Stiri

Eurostat ne arată diferența dintre mit și realitate – ultimii în UE și la competențele digitale ale tinerilor

Marin Pana

România a mai bifat un ultim loc între statele UE la procentajul tinerilor (16 -24 ani) care au competențe de lucru în mediu digital. Datele… Mai mult