Comisia Europeană a promis că va fi interzis exportul de deșeuri, însă industria bazată pe reciclare este nemulțumită și încearcă să-și apere afacerile cu deșeuri.
Acuzată de multă vreme că încearcă să-și arunce gunoiul în țările mai sărace în loc se îl neutralizeze, Uniuena Europeană a decis în acest an să restricționeze transporturile de deșeuri, împiedicând trimiterea anumitor materiale precum plasticul sau alte substanțe chimice în țări care nu le pot trata corespunzător.
Însă de la fabricile de reciclare din Turcia până la comercianții de produse second-hand din țările nordice, companiile implicate în comerțul extrem de profitabil cu deșeuri se opun deciziei UE de a interzice exportul acestor materiale. Aceștia argumentează că noile reglementări sunt confuze, vor afecta industriile locale care se bazează pe importuri și uneori chiar încalcă drepturile individuale.
O industrie de 18,5 mld. euro/an
Pentru Bruxelles, totuși, legea este esențială pentru satisfacerea ambițiilor ecologice ale blocului comunitar. Un european generează în medie 4,8 tone de deșeuri pe an, de la carton, plastic și sticlă până la consumabile medicale, electronice, mobilă și haine, din care o mare parte ajunge în străinătate.
În timp ce peste 90% din deșeurile UE sunt tratate local, milioane de tone – peste 35 de milioane de tone în 2023 – sunt expediate în străinătate pentru tratare sau reciclare, o cifră care a crescut cu 72% față de anul 2004, potrivit Comisiei Europene, iar UE vrea să reducă această cantitate.
Valoric, exporturile totale de deșeuri ale UE în 2023 au totalizat 18,5 miliarde de euro – fără a include cele 15% până la 30% care reprezintă transporturile ilegale de deșeuri, conform estimării Buxelles-ului.
Astfel că Uniunea Europeană trebuie să aleagă. Fie își asumă responsabilitatea pentru poluarea pe care o exportă în străinătate și va genera nemuțumiri în acest proces, fie își sacrifică aspirațiile ecologiste pentru a da satisfacție industriei de reciclare a deseurilor.
„Va depinde într-adevăr de modul în care întregul proces de export va fi condus de autoritățile UE”, a declarat pentru Politico Svitlana Taran, consultant în politici comerciale și cercetător la Centrul European de Politici, care analizează consecințele noii legi asupra comerțului global.
Idealism verde
Exporturile ilegale de deșeuri duc adesea la daune de mediu și prezintă riscuri pentru sănătatea comunităților. Pentru a preveni acest lucru, statele au aderat la un tratat internațional al transporturilor de deșeuri cunoscut drept Convenția de la Basel.
Convenția interzice exporturile de deșeuri periculoase, inclusiv fier vechi, medicamente expirate și substanțe chimice din țările bogate către regiunile mai puțin dezvoltate. Noile reguli ale UE privind transporturile de deșeuri, care au fost actualizate în aprilie anul trecut și vor intra în vigoare în 2027, merg mai departe cu interzicerea exporturilor de deșeuri din plastic.
Dincolo de prevenirea trimiterii substanțelor nocive în străinătate, legea este, de asemenea, concepută pentru a îngreuna în general comerțul cu deșeuri.
Aceasta cere comercianților să furnizeze dovezi solide că articolele pe care le trimit sunt suficient de sigure pentru a fi exportate și că cumpărătorii sunt de acord cu tranzacția și au mijloacele necesare pentru a gestiona deșeurile.
Este important că regulamentul mai spune că guvernele trebuie să recupereze deșeurile și să le gestioneze în siguranță atunci când o transportare suspectă care părăsește țara lor este oprită. Efectiv, este cel mai strict set de obligații de export de deșeuri din lume.
De semnalat că noul regulament impune guvernelor să recupereze și să neutralizeze deșeurile dintr-un transport suspect, care este descoperit la ieșirea din țară. Este cea mai strictă reglementare a exporturilor de deșeuri din lume.
Neclarități legislative
Există însă o mare problemă: fără o definiție comună a ceea ce este un deșeu, autoritățile nu sunt întotdeauna în măsură de a aplica legea.
Când inspectorii efectuaează controale ei trebuie să decidă la fața locului dacă deșeurile se însciru în normele de siguranță pentru a fi exportate, iar această decizie poate fi contestată cu ușurință în instanță.
„Nu am găsit nicio modalitate de a rezolva această problemă”, a declarat Markus Ollikainen, șeful unității de informații de mediu și transport deșeuri la Agenția pentru Protecția Mediului din Suedia.
Unitatea lui Ollikainen este responsabilă pentru aplicarea regulamentului privind transportul deșeurilor, dar se confruntă cu contestarea din partea unor oameni de afaceri care au încercat să trimită ilegal deseuri în strainatate.
Ei susțin că statul nu are dreptul de a le confisca bunurile – chiar dacă aceste bunuri sunt deșeuri din punct de vedere tehnic – deoarece în UE exista un drept fundamental la proprietate. Și până acum, judecătorii le dau dreptate.
„Instanța a spus că nu avem dreptul să procesăm aceste deșeuri și că trebuie să le dăm înapoi”, a explicat Ollikainen, adăugând că unitatea sa a contestat decizia.
Probleme comerciale
Apoi sunt clienții UE din străinătate. Deșeurile din UE alimentează mai multe industrii din alte țări, cum ar fi producția de hârtie sau metalul reciclat pentru construcții. Regulile mai dure de export pun unele dintre aceste afaceri în pericol.
Mai multe țări, inclusiv Indonezia, India și Turcia, au reclamat acest lucru la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), o procedură standard ori de câte ori o regiune introduce noi reglementări care afectează comerțul cu mărfuri.
Indonezia, de exemplu, susține că fabricile sale de hârtie ar putea fi „afectate în mod semnificativ de acest regulament”, deoarece legea UE restricționează exportul de deșeuri de hârtie, pe care Indonezia le folosește pentru a produce hârtie reciclată.
Între timp, Turcia a avertizat că regulile ar putea crea „bariere tehnice în calea comerțului” și ar putea afecta instalațiile de reciclare care funcționează cu deșeuri importate.
„Aceste preocupări pot fi [considerate] justificate”, având în vedere că normele UE stabilesc noi sarcini administrative asupra țărilor importatoare de deșeuri, a spus Taran, cercetător la Centrul European de Politici.
Ea consideră că regulile „nu ar trebui să împiedice exportul deșeurilor ca materie primă, deoarece altfel ar putea fi privite ca o măsură protecționistă”.
Comisia, care monitorizează punerea în aplicare a legislației UE, a declarat pentru POLITICO că Bruxelles „a luat în considerare cu atenție feedbackul de la partenerii săi” și va continua să ofere „îndrumări practice” țărilor care doresc să continue să primească deșeuri UE.
Cu toate acestea, pentru țările care se bazează pe aceste deșeuri, „îndrumările practice” nu vor elimina problema de bază a existenței regulilor.
Cu alte cuvinte, războiul gunoaielor este departe de a se termina.
***
Urmărește-ne pe Google News
