Războiul din Ucraina, alături de criza energetică și perturbările lanțurilor de aprovizionare au afectat sectorul industrial din România, care, potrivit datelor comunicate, luni, de INS a scăzut din punct de vedere al producției în primele nouă luni, atât ca serie brută (-1%), cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-1,6%) față de aceeași perioadă a anului trecut.
Comisia Națională de Strategie și de Prognoză (CNSP) estimează o scădere de 1,7% a producției industriale în acest an și un declin cu 1,2% al valorii adăugate brute realizate de sectorul industrial.
În 2021, producția industrială a crescut, în ritm anual, cu 6,8% în timp ce valoarea adăugată brută a avansat cu 5% față de valorea înregistrată în anul anterior.
(Citește și: „Industria și agricultura aterizează: top 10 sectoare cu cele mai mari scăderi”)
Astfel, experții de la CNSP se așteaptă la o contribuție negativă (-0,3%) din partea industriei la creșterea reală a PIB, prognozat să avanseze cu 4,6% în 2022.
De unde vine scăderea producției industriale
În primele trei trimestre din 2022, comparativ cu perioada similar a anului trecut, producţia industrială (serie brută) s-a diminuat cu 1,%, ca urmare a scăderilor din:
- producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,7%);
- industriei extractive (-3,9%).
Industria prelucrătoare a crescut cu 0,2%.
Raportată ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada menționată, producția industrială a scăzut în toate cele trei secțiuni astfel:
- producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,6%);
- industria extractivă (-3,9%);
- industria prelucrătoare (-0,5%).
Industria chimică, cea mai mare scădere
Pe ramuri industriale, cel mai mare declin a fost raportat de industria chimică (-21,1%) și industria lemnului, cu excepția mobilei, care a scăzut cu 11,9%.
Alte scăderi semnificative au fost înregistrate în următoarele ramuri:
| Industria metalurgică (-10,6); |
| Industria bunurilor de folosinţă îndelungată (10,1%); |
| Industria energetică (-5,6); |
| Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (-5%); |
| Fabricarea de mobilă (-5%); |
| Fabricarea echipamentelor electrice (-4,7%); |
| Extracţia minereurilor metalifere (-4%); |
| Industria bunurilor intermediare (-4%); |
| Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (-3,1%). |
Potrivit datelor INS, cele mai mari creșteri a producției industriale în primele nouă luni au fost raportate în cazul:
- reparării, întreținerii și instalării mașinilor și echipamentelor (+35,8%);
- tipărării și reproducerii pe suporturi a înregistrărilor (+25,3%);
- tăbăcirii și finisării pieilor (+23,3%);
- alte activităţi industrial (+12,2%);
- fabricării produselor de cocserie și prelucrării țițeiului (+10,2%).
TOP sectoare industriale care vor avea producție scăzută în 2022
Pentru întregul an, CNSP estimează o producție industrială în scădere cu circa 24% în industria chimică. Nici anul viitor acestor sector nu își va reveni, CNSP estimând pentru 2023 o diminuare cu 14,8%.
A doua mare scădere este așteptată în industria metalurgică, după un an 2021 în care metalurgiștii au reușit să obțină un plus de 12,6%. În acest an din cauza șocurilor suprapuse, așa cum menționam mai sus, acest avans va fi șters cu buretele, producția urmând să scadă cu peste 13%.
Producția industrială în metalurgie își va continua declinul și în 2023, când CNSP se așteaptă la o scădere de peste 4%.
O diminuare de două cifre este prognozată și în cazul prelucrării lemnului. Atenție în această categorie nu este inclusă fabricarea mobilei, întrucât această acivitate va avea o producție diminuată de 5,6%.
Astfel, industria lemnului, cu excepția fabricării de mobilă, va consemna o diminuare de 11,6% în acest an, declin care va continua și în 2023, când este estimate o scădere a producției cu 8,1%.
Alte scăderi importante vor fi raportate în cazul producției și furnizării de energie electrică, termică și gaze (-7,1%), fabricarea produselor din tutun (-5,8%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-5,8%), fabricarea echipamentelor electrice (-5,5%).
Cifra de afaceri și comenzile noi, creșteri de două cifre
Vestea bună este totuși că în primele nouă luni au crescut atât comenzile noi din industria prelucrătoare, cât și cifra de afaceri din sectorul industrial, conform datelor INS.
Astfel, cifra de afaceri în perioada menționată, comparativ cu primele trei trimestre din 2021, a crescut în termeni nominali (piaţa internă şi piaţa externă) cu 26,6%, datorită creșterii industriei extractive (+113,7%) și industriei prelucrătoare (+24,2%).
Pe marile grupe industriale, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele:
- industria energetică (+112,2%);
- industria bunurilor intermediare (+25,4%);
- industria bunurilor de uz curent (+22,8%);
- industria bunurilor de capital (+17,9%);
- industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+11,2%).
În general, cifra de afaceri oferă o imagine asupra evoluţiei vânzărilor, obiectivul acestui indicator fiind acela de a arăta evoluţia bunurilor şi serviciilor destinate vânzării.
Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere în perioada de referinţă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de aceasta mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților.
Subvenţiile primite de la autorităţile publice sau instituţii ale UE sunt incluse în cifra de afaceri. Cifra de afaceri nu include accizele și veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe.
În luna septembrie 2022, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut, în termeni nominali, atât față de luna august 2022 cu 12,4%, cât și față de luna septembrie 2021, cu 29,8%.
Mai multe comenzi noi în industria prelucrătoare
Comenzile noi din industria prelucrătoare, în perioada menționată, comparativ cu primele nouă luni din 2021, au crescut în termeni nominali, pe ansamblu, cu 19,4%, datorită creșterilor înregistrate în:
- industria bunurilor intermediare (+23,1%);
- industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+21,1%);
- industria bunurilor de uz curent (+18,6%);
- industria bunurilor de capital (+17,1%).
Așa cum se poate vedea și din tablelul de mai sus, în septembrie, comenzile noi din industria prelucrătoare, pe total (piaţa internă şi piaţa externă), au crescut, în termeni nominali, față de august 2022 cu 24%, iar faţă de septembrie 2021 cu 22,9%.
Comenzile noi din industrie reprezintă valoarea contractelor încheiate în luna de referinţă între un producător şi un client şi privesc livrările de bunuri şi servicii aferente producătorului, indiferent de perioada în care urmează a fi onorate. Nu sunt incluse taxele legate de produse (cum ar fi TVA),
rabaturile şi discount-urile, atunci când acestea sunt acordate contractual.
***
