Analiştii financiari CFA prognozează că inflaţia va atinge o rată medie de 5,57% în următoarele 12 luni, iar cursul valutar va ajunge la 5,0416 lei/euro, şi consideră că dezinformarea şi riscul de conflicte armate sunt principalele riscuri care ne pot afecta în următorii doi ani
Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România estimează că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0416 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 5,57%, cea mai mică valoare din ultimele 20 de luni. Însă, doar 65% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni.
Incertitudini privind politica fiscală
Datele colectate de CFA în luna ianuarie 2024 mai arată că, pentru orizontul de 6 luni, 70% dintre analiştii financiari incluşi în sondajul lunar anticipează un curs valutar de 5,0030 lei/euro.
În ceea ce priveşte indicatorul de încredere macroeconomică al CFA, acesta a scăzut în luna ianuarie cu 5,5 puncte la valoarea de 52,1 puncte, pe fondul scăderii în principal a componentei de anticipaţii a indicatorului.
„Incertitudinea fiscală ridicată precum şi anticipaţiile de majoare a fiscalităţii în condiţiile unui defict bugetar ridicat, va avea impact negativ asupra încrederii în economie în următoarele 12 luni”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
Prognoza de creștere economică: 2.9%
Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 5,1% iar anticipaţiile de creştere economică se situează la 2,9%.
Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,57% în următoarele 12 luni.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanti, 48% anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea 70% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 26% consideră că acestea sunt corect evaluate.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 53% în următoarele 12 luni.
Riscuri din afara sferei economice
În exerciţiul din ianuarie au fost introduse şi întrebări cu privire la intensitatea de manifestare a mai multor riscuri: economice, geopolitice precum şi climatice care pot afecta România.
Conform răspunsurilor participanţilor, principalele riscuri anticipate pentru următorii doi ani provin din afară economiei şi anume riscul de conflicte armate între state şi riscul de dezinformare. Acestea sunt urmate de riscul de atacuri cibernetice.
Pe al doilea loc sunt plasate riscurile economice, iar dintre acestea se remarcă riscul de declin economic, riscul de ne-sustenabilitate a datoriei publice urmat de riscul de inflaţie.
Riscurile climatice sunt plasate pe ultimul loc în ceea ce priveşte intensitatea. Dintre acestea se remarcă riscul de climă extremă precum şi poluarea.
„Uitându-ne la sondajul privind riscurile în următorii doi ani, probabil riscul geopolitic în ţările din Europa Centrală şi de Est nu este corect evaluat de către pieţe, putându-se întâmplă corecţii funcţie de evoluţia războiului din Ucraina”, adaugă Adrian Codirlaşu.
Sondajul Asociaţiei CFA România reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia încearcă să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
***
