sâmbătă

27 aprilie, 2024

11 februarie, 2020

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale sistemelor de educație și de sănătate, potrivit unei analize a Băncii Mondiale prezentate marți.

Este cel mai mic scor din UE al Indexului Capitalului Uman (HCI – Human capital Index), calculat de Banca Mondială, începând cu 2018, pe baza mai multor factori, precum: rata mortalității, media anilor pe care copiii îi petrec în sistemul de educație, rezultatele la testările internaționale etc.


Diferențe mari între urban și rural, legătură puternică cu sărăcia

Există diferențe mari în funcție de mediu (rural sau urban), dar și între județe și regiuni, toate fiind în puternică legătură cu gradul de sărăcie al zonelor respective, mai arată analiza.

De exemplu, în zona București – Ilfov, capitalul uman este la nivelul celui înregistrat de Grecia și Bulgaria, în timp în ce județele mai sărace nivelul este similar celui din Togo și Tunisia.

(Citiți și: ”Analiză Daniel David / Munca la români: de la mit la abordarea psihoculturală”)

De asemenea, un copil născut în județul Cluj este de așteptat să atingă 65% din productivitatea pe care ar fi putut-o avea în condițiile unei sănătăți și educații depline.


Cei din București – Ilfov ajung, în medie, la 68% din potențialul lor, cu aproximativ 20 de puncte procentuale peste potențialul ce va fi atins de un copil din Giurgiu.

Giurgiu înregistrează cel mai scăzut scor HCI (0,51) din România, comparabil cu cel din Tunisia (0,51), Togo (0,51) și Kenya (0,52).

Sistemul de educație, principalul contributor la acest foarte scăzut scor HCI

Combinând doar factorii reprezentând media anilor de școală și rezultatele de la testări, un copil născut în 2017 poate atinge la 18 ani 66% din potențialul său, ceea ce dovedește că educația are principala contribuție la contraperformanța înregistrată de România.

(Citiți și: ”Mircea Miclea: Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil”)

Educația explică, astfel, scorul foarte scăzut înregistrat de toate județele. Anii de școală ai unui copil din România sunt mai puțini decât media națională înregistrată în Bulgaria.

În 2017, un copil din Giurgiu putea spera, în medie, la șapte ani de școală și aproximativ 10,2 ani în București – Ilfov.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Faptul ca un profesor roman a fost capabil sa-si tina elevii din clasa in bataia unei lampi UVC de sterilizare a aerului , timp de 2 ore ,fara sa se oboseasca sa o opreasca , spune foarte mult despre profesori, si despre IGNORANTA lor reala.. Aceia sant adevaratii analfabeti functionali , incapabili sa vada dincolo de curtea lor .
    Faptul ca arunca vina pe femeia de servici care ” chipurile ” , trebuia sa opreasca lampa de este strigator la cer , si denota si lipsa de caracter , tot a profesorului in cauza. Ma abtin cu greu sa generalizez.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Faptul ca un profesor roman a fost capabil sa-si tina elevii din clasa in bataia unei lampi UVC de sterilizare a aerului , timp de 2 ore ,fara sa se oboseasca sa o opreasca , spune foarte mult despre profesori, si despre IGNORANTA lor reala.. Aceia sant adevaratii analfabeti functionali , incapabili sa vada dincolo de curtea lor .
    Faptul ca arunca vina pe femeia de servici care ” chipurile ” , trebuia sa opreasca lampa de este strigator la cer , si denota si lipsa de caracter , tot a profesorului in cauza. Ma abtin cu greu sa generalizez.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: