La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Începe Summitul de la Bratislava: Ce se poate discuta din strategia post-Brexit, fără Brexit

de Victor Bratu 15.9.2016

merkel-hollande-tuskLiderii UE se pregătesc pentru reuniunea de vineri de la Bratislava, acolo unde vor dezbate, de manieră informală, viitorul Uniunii. Viitor care este neclar din cauza incertitudinilor legate de Brexit suprapuse pe ascensiunea dramatică a extremismului și populismului.

Problemă relativ nouă: ”motorul european” nu poate fi supraturat – anul viitor, și Germania și Franța au alegeri interne.

Întâlnirea de la Bratislava a fost precedată, în ultimele săptămâni, de întâlniri ale șefilor de state sau guverne cu cancelarul Angela Merkel – la o astfel de întâlnire participând și președintele Klaus Iohannis, alături de premierii Belgiei și Luxemburgului.

O întâlnire pentru reflecții: strategia post-Brexit nu poate fi discutată fără Brexit

Dacă Germania și Franța se află între ciocanul problemelor europene și nicovala alegerilor interne, de la Bruxelles, acolo unde alegerile sunt încă departe, lucrurile par clare.

Donald Tusk, președinte al Consiliului European, speră să readucă încrederea în proiectul european prin atragerea celor 27 de lideri în jurul unei agende precise: un management ferm al crizei migrației, cooperare strânsă în ceea ce privește securitatea internă și externă a Europei și acțiuni, neclare deocamdată, pentru revitalizare economică.

Jean Claude Junker, președinte al Comisiei Europene, și-a exprimat intențiile miercuri, în discursul rostit la Strasbourg- cooperare în materie de securitate colectivă, cu un accent pe nevoia constituirii armatei unice, dimensiunea economică părând să fie rezolvată de dublarea Planului de Investiții și de ideea extinderii rețelelor de Internet în Europa.

Liderii europeni au și ei propria agenda și propriile propuneri de formulat la Bratislava.

(Citiți și: 12 idei pentru salvarea Uniunii: Primul summit UE la care se analizează, oficial, consecințele Brexit)

Problema: sunt conturate multe direcții de acțiune, iar părerile sunt împărțite.

În plus, absența de la discuții a Marii Britanii aduce acestui summit o serie de limitări: nimic din cea ce se va discuta nu poate fi concretizat, pus pe hârtie sau impus Regatului Unit, deocamdată membru al UE.

Cert este că, după primul anunț legat de organizarea summit-ului de la Bratislava, publicația Politico remarcă faptul că oficialii de la Bruxelles ”muncesc din greu să coboare ștacheta așteptărilor”, transmițând constant că Bratislava marchează de fapt ”momentul european de reflexie post-Brexit”, care probabil va continua și la reuniunile din octombrie și decembrie, de la Bruxelles.

Necunoscuta de peste Canalul Mânecii

Impasul are toate șansele să fie unul de durată. În Marea Britanie sunt controverse legate de proceduri: poate sau nu Guvernul să înceapă demersurile formale legate de ieșirea din UE fără o aprobare a Camerei Lorzilor?

Fost președint al Consiliului European, Herman Van Rompuy prevede că nicio negociere serioasă nu poate avea loc între Marea Britanie și UE mai devreme de 12 luni. În cadrul unui interviu acordat BBC, Van Rompuy a afirmat că aceste negocieri vor fi practic blocate până în septembrie 2017, dată la care vor fi organizate alegerile generale în Germania.

Oricum, spune fostul președinte, chiar dacă UE și-a anunțat șeful echipei de negociatori, trebuie așteptat ca Marea Britanie ”să facă prima mișcare”.

De precizat că și actuali oficiali UE împărtășesc viziunea lui Herman Van Rompuy. ”Liderii se uită întotdeauna spre următoarele borne electorale, iar acum discutăm de Germania, de Franța sau de Italia. Toți își fac calcule de tipul: cam ce pot câștiga aici astfel încât să demonstrez acasă că sunt cel mai bun, că fac ceea ce poporul îmi cere să fac. Asta a devenit de câțiva ani o problemă pentru UE: cum sau dacă pot fi împăcate interesele naționale cu cele generale”, afirmă un oficial de rang înalt pentru Politico.

Și totuși, ce se petrece la Bratislava?

”Oamenii încep să își pună întrebarea: Va supraviețui UE în următoarea decadă? Simplul fapt că 27 de personalități se strâng la Bratislava și exprimă voința comună de a întări Europa este, în sine, un lucru pozitiv”, crede Michael Leigh, de la German Marshall Fund și fost director-general pentru extindere în cadrul Comisiei Europene.

Potrivit Politico, care citează oficiali europeni implicați în organizarea reuniunii de la Bratislava, două vor fi mesajele principale transmise la summit-ul de vineri:

  • Primul, este acela că cei 27 de membri ”doresc să rămână în UE și să facă din asta un succes”
  • Al doilea, este acela că cei 27 ”sunt preocupați să acționeze pentru eliminarea sentimentului de insecuritate”

Sursele Politico afirmă că oficialii de la Bruxelles sunt pregătiți pentru inevitabilele disensiuni care vor apărea la reuniune și că până la finalul summit-ului este puțin probabil să fie trasat un plan concret de acțiune.

Măsura unității și lista lui Junker

Prevenirea conflictelor deschise la reuniunea de vineri din Slovacia pare o mare provocare în contextul unor tensiuni mai vechi în interiorul Europei: între Vest și Est, între Nord și Sud, între Sânga și Dreapta.

Tensiunile se manifestă periodic, indiferent de subiectul în dezbatere:

  • Grecia încearcă să unească Sudul împotriva politicilor de austeritate susținute de Nord
  • Vișegradul mobilizează Estul împotriva politicilor pe migrație promovate de Vest
  • Dreapta vrea cât mai puțină Uniune, ba chiar rescrierea Tratatului de la Roma, de a cărui a 60-a aniversare se pregătește Europa pentru anul viitor

Peste disputele legate de principii se suprapun disputele emoționale, fiind de urmărit cum vor relaționa reprezentanții Luxemburgului și Ungariei după ce ministrul luxemburghez de Externe a cerut, marți, excluderea Ungariei din UE.

Și de la înălțimea poziției de președinte al Comisiei Europene lucrurile par complicate. Comisia a evitat întotdeauna să nominalizeze statele care se opun unei decizii sau alteia, însă președintele Junker, scrie EurActiv, a cerut și a primit o listă a susținătorilor și adversarilor principalelor proiecte de viitor.

Lista, consultată de EurActiv, arată astfel:

  • Garda Europeană de Coastă și a Frontierelor- 11 suporteri: Franța, Austria, România, Olanda, Ungaria, Slovacia, Germania, Italia, Estonia, Slovenia, Bulgaria
  • Lupta împotriva terorismului- 14 suporteri: Franța, Italia, Belgia, Cehia, Suedia, Letonia, Lituania, Germania, România, Malta, Olanda, Croația, Slovenia, Cipru

EurActiv nu nominalizează suporterii altor proiecte importante, tratându-le de următoarea manieră:

  • Sistemul comun de Azil European este contestat puternic de 6 dintre statele Estice și Baltice.
  • Comisia a identificat grupul format din Germania, Olanda și Finlanda care se opune constituirii unui Fond European de Asigurare
  • Comisia a identificat Ungaria și Polonia ca fiind statele care conduc bătălia pentru un transfer de putere și de competențe între Bruxelles și capitalele naționale.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.9.2016

Lăsați un comentariu


Europa

Stare de urgență la Veneția – Guvernul va oferi ajutoare locuitorilor și va accelera finalizarea proiectului MOSE

Iulian Soare

Premierul italian, Giuseppe Conte a anunţat în Consiliul de miniştri de joi că a fost declarată starea de urgenţă şi au fost aprobate primele ajutoare… Mai mult

Europa

Rezoluție PE: Polonia, somată să respingă proiectul ce prevede închisoare pentru profesorii care predau educație sexuală

Iulian Soare

Parlamentarii europeni și-au exprimat joi, într-o rezoluție adoptată cu 471 de voturi pentru și 128 împotriva, îngrijorarea față de intenția Varșoviei de a-i pedepsi penal… Mai mult

Stiri

Consiliul General al Capitalei a aprobat delegarea activității RADET către Termoenergetica

Vladimir Ionescu

Consiliul General Bucureşti a aprobat, joi, proiectul care prevede delegarea activităţii de termoficare către compania energetică municipală Termoenergetica de la regia RADET, intrată în faliment.… Mai mult

Stiri

Întrevedere Cătălin Predoiu – Hans Klemm: Ministrul dorește expertiză americană pentru recuperarea prejudiciilor din dosare

Vladimir Ionescu

Refacerea legilor justiţiei şi finalizarea codurilor penale sunt obiective esenţiale în perioada care urmează, a fost concluzia întâlnirii pe care ministrul Cătălin Predoiu a avut-o… Mai mult

Stiri

Alegeri prezidențiale, rezultate finale turul I: Iohannis – 37,82%, Dăncilă – 22,26%, Barna – 15,02%

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale, iar după numărătoarea tuturor voturilor, clasamentul este: Klaus Iohannis – 37,82% (3.485.292… Mai mult

Stiri

Chișinău / Guvernul socialist al președintelui Dodon a obținut votul Parlamentului

Iulian Soare

Noul guvern al Republicii Moldova a fost votat joi în Parlament cu 62 de voturi, Partidul Socialist (PSRM) fiind ajutat de Partidul Democrat (PD), la… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor va fi reorganizat, va avea economist şef

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor (MFP)  va fi reorganizat, iar reorganizarea va include înființarea unui „department de economist şef”, a anunţat joi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. „Va exista… Mai mult