miercuri

10 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 septembrie, 2016

brexitUrmează un important final de săptămână. Președintele Comisiei Europene va transmite miercuri, în cadrul discursului privind Starea Uniunii, viziunea sa legată de viitorul Europei.

Două zile mai târziu, liderii europeni, fără Theresa May, se întâlnesc la Bratislava, vineri, unde vor vehicula idei despre cum poate funcționa mai bine blocul comunitar după Brexit.

Ambele evenimente vor fi urmărite îndeaproape de specialiști pentru semnalele legate de modul în care liderii europeni vor încerca să schimbe conceptul dominant potrivit căruia Uniunea se zbate fără șanse să iasă din crizele economice și sociale, de sub amenințarea terorismului și populismului.


Iar marea provocare pare acum să alegi cele mai potrivite soluții de salvare pentru că propuneri sunt nenumărate, oferite fie de greii politicii europene de tipul Angela Merkel, fie de bancheri de top, think-tank-uri sau parlamentari europeni.

Politico prezintă marți 12 propuneri pentru a ”repara” UE. Unele care revin periodic, altele datând încă din zilele în care UE a fost fondată și câteva relativ recente, dar fără multe șanse de consens.

Toate însă vor face subiectul dezbaterilor de la Bratislava:

Priorități pentru securitate, economie și angajarea tinerilor

Nu este chiar o agendă de reforme, ci un amestec de domenii în care cooperarea statelor UE pare relativ posibilă. Aceasta este cel puțin opinia liderilor a trei dintre cele mai importante state: Angela Merkel, Francois Hollande și Matteo Renzi, care au avut după referendumul britanic o serie de consultări comune.


Din iunie 2016 nu s-a avansat prea mult în aceste domenii, dar președintele Consiliului European, Donald Tusk, a dat semnale că va încerca să impună pe agenda discuțiilor de la Bratislava măcar chestiunile legate de securitatea comună și de starea economică.

Și alți lideri europeni insistă pentru o strânsă cooperare, dar numai în domeniul securității– premierii maghiar și ceh, Viktor Orban și Bohuslav Sobotka au solicitat, fără mare ecou deocamdată, înființarea unei armate unice europene.

Și ministrul ”de Externe” al UE, Federica Mogherini, a avansat la sfârșit de iunie o nouă Strategie Globală vizând integrarea militară. Ideea a fost inițial puternic combătută de Marea Britanie și a revenit în actualitate după votul în favoarea Brexit, iar Federica Mogherini speră să o impună la Bratislava.

Un guvern al Zonei Euro = O Europă cu 2 viteze

Ideea unei Europe cu ”două viteze” a fost mereu susținută de adepții unei Uniuni ”apropiate”, care consideră că aceasta este unica șansă pentru a avansa permanent. Conceptul este simplu: o bandă ”lentă” pentru categoria de state mai puțin dezvoltate, o bandă ”rapidă” pentru cele care doresc o integrare aprofundată. Conceptul este anterior creării celei de-a treia alternative de către britanici: o bandă ”de ieșire”.

Susținătorii notabili ai Europei cu două viteze sunt ministrul de finanțe german Wolfgang Schäuble, ministrul de Externe italian Paolo Gentiloni și fostul ministru francez al Economiei Emmanuel Macron.

Susținătorii teoriei au încă probleme să ajungă la consens asupra modului de funcționare al unei asemenea Uniuni și să furnizeze argumentele menite să reducă la tăcere oponenții, care susțin că această variantă va genera mai multă segregare.

Președintele Franței, Francois Hollande, a încercat să revitalizeze teoria, afirmând că statele din Eurozonă ar trebui să aibă un alt tip de guvernanță, chiar transformând Eurogrup într-un fel de guvern, care să lucreze cu buget propriu, iar Zona Euro să aibă un singur Parlament.

Mai mulți tehnocrați, mai puțini politicieni

junkerComisia Europeană tinde să se transforme într-un organism politic, ar trebui să aibe în continuare puterea să supravegheze bugetele naționale? Președintele Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann, consideră că nu și a cerut formarea unui organism independent care să vegheze că statele UE se conformează Pactului de Stabilitate.

Weidmann acuză Comisa  Europeană că este ”motivată politic” și ”laxă” în aplicarea regulilor bugetare, iar Jean Claude Junker a demonstrat în ultima perioadă valabilitatea teoriei lui Jens Weidmann.

Weidmann nu este singurul care pledează pentru mai multă ”tehnocrație”, din Germania cel puțin trendul fiind susținut de Wolfgang Schäuble, care a vehiculat ideea înființării de autorități independente în domeniile concurenței și pieții interne.

Un amortizor pentru recesiune

Această idee a fost repetată constant de ministrul italian de Finanțe Pier Carlo Padoan: un plan comun al UE pentru asigurări, privit drept crucial pentru a ajuta anumite state europene să facă față scăderii economiei. Măsura este sprijinită de guvernul Franței dar și de think-tank-uri.

Potrivit unei analize a Parlamentului European, instituirea unui minim comun pentru asigurări de muncă ar oferi ”un mecanism de stabilizare anti-ciclic pentru economie”, care ar ”îmblânzi” recesiunea. Think-tank-ul Parlamentului European consideră că ”un mecanism la nivel european ar putea acționa pe post de amortizor al șocurilor simetrice și asimetrice pe care le suportă economia”.

Italia a anunțat la începutul săptămânii că va insista ca propunerea să fie luată în discuție la Bratislava.

Puterea să revină la statele membre

visegrad-pmGrupul Vișegrad- Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia- va pune pe masă propria soluție de reformă a UE. Propunerea, repetată deja constant, este ca balanța de putere să se înclide, în favoarea capitalelor statelor și în defavoarea Bruxelles-ului.

”Este nevoie ca statele membre să poată cenzura procesul de decizie european”, afirma deschis premierul Beata Szydło la o reuniune Vișegrad în iulie. În opinia premierului Poloniei, Comisia Europeană nu a învățat nimic din lecția Brexit, iar orice decizie de schimbare a regulilor UE pe viitor trebuie supervizată în parlamentele naționale.

Cu alte cuvinte, Vișegrad spulberă speranțele că UE ar putea deveni în viitor stat federal.

Puterea să fie transferată parlamentelor

UE are mulți președinți, iar într-un raport de anul trecut 5 dintre aceștia au pledat pentru întărirea Uniunii Economice și Monetare. Un element esențial al planului este implicarea substanțială și controlul pe care instituția parlamentară trebuie să le manifeste asupra politicilor economice, atât la nivel european cât și la nivel național, mai ales în ceea ce privește recomandările de țară și programele naționale de reformă.

Documentul, intitulat ”Raportul celor 5 președinți”, semnat de Jean Claude Junker (Comisia Europeană), Donald Tusk (Consiliul European), Mario Draghi (BCE), Jeroen Dijsselbloem (Eurogroup) și Martin Schultz (Parlamentul European), stabilește 3 stadii diferite pentru impulsionarea economiei UE. Dar cele mai ambițioase acțiuni nu ar începe mai devreme de 2017, după ce vor fi finalizate procesele electorale din Germania și Franța.

Dați liderilor puterea

viktor orban”Trebuie să renunțăm la metodele și principiile liberale de organizare a societăților, după cum trebuie să renunțăm la viziunea liberală asupra lumii. Când mă gândesc la UE, cred că putem funcționa cu state iliberale în interiorul Uniunii”, afirma premierul Viktor Orban într-un discurs susținut în 2014.

Viktor Orban consideră că Rusia, China sau Turcia pot fi exemple de state care au succes, ”niciuna dintre acestea nefiind liberale, ba chiar unele nefiind nici măcar democrații”, după cum admitea premierul ungar.

Diplomații maghiari au încercat ulterior să liniștească Europa, asigurând că discursul a fost unul cu caracter exclusiv intern, de folos în campania electorală. În cei doi ani scurși de la acel discurs tema pare că prinde la nivel internațional, mai ales că Donald Trump, candidatul republican la președinția SUA, a exprimat recent admirație față de lideri precum Vladimir Putin și dispreț față de UE.

Crearea Statelor Unite ale Europei

united-states-of-europeAceasta este poate cea mai veche idee legată de viitorul Europei, care a dat recent fiori multor britanici, convinși că UE le subminează suveranitatea statală.

Paradoxal, ideea a fost cel mai bine susținută tot de un britanic.

În 1946, într-un discurs rostit la Zurich, Winston Churchill afirma: “Trebuie să construim un fel de State Unite ale Europei. Doar în acest fel, sute de milioane de truditori vor fi în măsură să-și recâștige bucuriile și speranțele simple, care fac viața merită trăită. Procesul este simplu. Avem nevoie doar de hotărârea a sute de milioane de oameni ca să facem bine în loc să facem rău și pentru a primi apoi binecuvântări în loc de blesteme”.

Scăpați de Consiliul European

ulrike-lunacekUlrike Lunacek (foto), europarlamentar austriac și fost candidat al Verzilor la președinția Comisiei Europene, are o propunere radicală de a schimba procedurile europene. El propune transformarea Consiliului într-un fel de Senat european.

Ideea ar fi în construirea unui sistem parlamentar european bicameral, care ar avea ca efect transformarea Consiliului într-o cameră a reprezentanților guvernelor naționale care, alături de Parlamentul European, să constituie legislativul european.

Ideea Ulrikăi Lunacek ar oferi Parlamentului European un instrument ce nu l-a deținut în adevăratul sens al cuvântului: dreptul de a propune legislație în toată Europa.

Alegerea directă a unui președinte al Europei

tony-blair-world-hunger”Un scrutin general european pentru desemnarea președinției Comisiei sau a Consiliului ar fi calea cea mai directă de a implica publicul”, scria fostul premier britanic Tony Blair în 2013.

Blair, care la momentul respectiv se vedea pe sine în una din pozițiile menționate, nu este singurul politician care insistă pentru alegerea directă a unui președinte al UE. Mai nou, chiar și ministrul german de Finanțe Wolfgang Schäuble a cerut alegerea directă a președintelui Comisiei.

Algerile europene organizate în 2014 au oferit deja primul semn către participarea publică în procesul de desemnare a președintelui Comisiei. Fiecare dintre grupurile politice reprezentate în Parlamentul European a desemnat un așa-numit ”Spitzenkandidat”, expresie germană care semnifică un ”candidat de top”. Procedura a fost parte a procesului prin care se presupune că statele membre au ales un președinte al Comisiei ținând cont de rezultatele alegerilor europarlamentare. Jean Claude Junker a fost primul președinte ales prin această procedură.

După referendumul din Marea Britanie și având perspectiva organizării unor referendumuri similare în alte state membre nu este foarte clar câtă dorință mai există în prezent pentru a lăsa publicul să decidă alegerea ”eurocraților” de top.

Lăsați Turcia să intre în UE

david cameronChiar fostul premier britanic David Cameron a spus asta, în decembrie 2014, considerând că UE fără Turcia ”nu este mai puternică, ci mai slabă”.

Întrebat dacă mai crede în această teorie și după ce guvernul său a eșuat în tentativa de control a emigrației, Cameron a răspuns: ”Este o poziție tradițională a Ministerului de Externe al Marii Britanii pe care o susțin”.

Ca parte a acordului UE-Turcia pe migrație, UE a decis reluarea negocierilor, care trenează de mult timp, de aderare a Turciei la UE

Lăsați Grecia să iasă din Zona Euro

Grecia_euroAvând Brexit, migrație și terorism în  fruntea listei de crize pe care le traversează Europa pare ușor să uiți că sudul continentului se zbate în continuare să scape de efectele crizei datoriilor declanșată în 2011.

Unii consideră că marea problemă este însăși moneda unică și că, în cazul Greciei, dar și a altor state, ieșirea din uniunea monetară ar fi soluția optimă. Cel mai de seamă promotor al acestei teorii este economistul american Paul Krugman, care anul trecut scria: ”Dacă Grecia nu va beneficia de o relaxare a majoră a datoriilor, sau chiar și în această variantă, atunci renunțarea la moneda euro este singura scăpare plauzibilă, singura posibilitate de trezire din coșmarul economic nesfârșit.”

În Europe, Hans-Werner Sinn, președinte al influentului institut german Ifo de cercetare economică, a scris la rândul său: ”Nu sunt multe chestiuni asupra cărora să fiu de acord cu colegii Paul Krugman și Joseph E. Stiglitz sau cu fostul ministru grec Yanis Varoufakis. Dar una dintre ele este teoria că renunțarea la euro este de preferat pentru Grecia.”

Teoria are ecou și în Italia, unde mișcarea 5 Stele a anunțat că dorește organizarea unui referendum pe tema apartenenței la moneda unică.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Cum sa salvezi ceva ce nu functioneaza, fie ea si o Uniune Europeana?UE se poate salva numai devenind una combinata, politica si tehnocrata, care sa discute si organizeze iesirea din criza de azi, prin proiectele nationale de constructie/reconstructie economica si industriala.Proiectele de constructie industriala se refera la tarile foste necomuniste, pe cind cele foste comuniste nu pot iesi din stagnare, fara proiecte de reconstructie economica si industriala.Vor urma 12, 24 sau 48 de idei de salvare a UE, dar toate puse in practica prin directive si strategii birocratice, ca si pina acum.Ceeace nu pricepe nimeni, este ca orice cirpeli se fac Uniunii, fara un nou proiect, tehnocrat, ea ramine la fel de nefunctionala si de ne-salvabila ca si pina acum…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Cum sa salvezi ceva ce nu functioneaza, fie ea si o Uniune Europeana?UE se poate salva numai devenind una combinata, politica si tehnocrata, care sa discute si organizeze iesirea din criza de azi, prin proiectele nationale de constructie/reconstructie economica si industriala.Proiectele de constructie industriala se refera la tarile foste necomuniste, pe cind cele foste comuniste nu pot iesi din stagnare, fara proiecte de reconstructie economica si industriala.Vor urma 12, 24 sau 48 de idei de salvare a UE, dar toate puse in practica prin directive si strategii birocratice, ca si pina acum.Ceeace nu pricepe nimeni, este ca orice cirpeli se fac Uniunii, fara un nou proiect, tehnocrat, ea ramine la fel de nefunctionala si de ne-salvabila ca si pina acum…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: