Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii mai 2016 un deficit de 782 milioane lei, sumă echivalentă cu ceva mai mult de 0,1% din PIB estimat pentru anul în curs.
El a revenit astfel pe minus după ce intrase anterior în teritoriul pozitiv iar rezultatul este mult sub performanța din același interval al anului trecut, când soldul pozitiv după primele cinci luni a fost de 0,89% din PIB.
În termeni nominali, rezultatul a fost cu circa 7,11 miliarde lei mai slab decât în 2015.
De reținut, însă, explicația revine în proporție de numai 28% reducerii veniturilor totale (-1,98 miliarde lei față de anul trecut), în timp ce partea principală, adică 72%, a revenit majorării cheltuielilor (+5,12 miliarde lei). Pe scurt, angajamentele suplimentare luate de stat nu au avut nicio bază în colectarea de taxe și impozite.
Mai mult, această orientare nesustenabilă spre creșterea beneficiilor, îndeosebi pe zona bugetară și pensii, în detrimentul investițiilor publice, a afectat puternic sumele primite de la UE în contul plăților efectuate pentru aceste investiții. Minusul de aici (-2,54 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât scăderea încasărilor ca urmare a reducerii generalizate a TVA (-1,91 miliarde lei).
Ar mai fi de observat că sporul de încasări la bugetul asigurărilor sociale (1,4 miliarde lei), urmare a deplasării accentului în creșterea economică spre consumul intern prin majorarea veniturilor peste nivelul dat de creșterea economică, s-a situat mult sub majorarea cheltuielilor cu asistența socială (+2,34 miliarde lei), ceea ce a înrăutățit situația financiară de ansamblu.
Sintetic, după primele cinci luni din acest an și măsurile luate de Executivele care s-au succedat, în loc de 6,3 miliarde de lei excedent suntem cu banii publici la -0,7 miliarde lei. Iar asta pe fondul închiderii spațiului dintre venituri și cheltuieli, ambele sub nivelul de anul trecut dacă le raportăm la PIB, dar cu accent puternic în această abordare, pe scăderea veniturilor (vezi tabelul).
În sume absolute, evoluția mai slabă în plan bugetar față de anul anterior este cauzată de creșterea cheltuielilor. Totuși, dacă se ține cont de cum ar fi trebuit să arate proporțional bugetul pe fondul creșterii economice destul de robuste (+4,2% potrivit ultimelor date disponibile), în termeni relativi la PIB, problema se concentrează pe partea de venituri.
Esența este că nu trebuiau luate simultan măsuri de diminuare semnificativă a fiscalității și de stimulare a consumului pe calea majorării cu aproape zece procente a sumelor alocate salariilor din sectorul bugetar (+9,8%). În context, trebuie semnalat și ritmul de creștere al cheltuielilor cu asistența socială, situat la o valoare (+7,6%) mult peste posibilitățile date de creșterea economică.
De reținut, a avut loc și inversarea trendului de scădere în plata dobânzilor. După reducerea cheltuielilor la acest capitol cu peste 750 milioane lei sau -18% față de aceeași perioadă din 2014, a urmat reluarea creșterii acestor sume, trend care ar trebui să ne facă atenți (+505,7 milioane lei, sau +14,3%). Asta deși, deocamdată, nu a apărut o majorare semnificativă ca procentaj din PIB.
Pe capitole, se pot observa și domeniile în care cheltuielile au fost restrânse și anume segmentul de bunuri și servicii, ceea ce a afectat o serie de programe publice (de pildă, spitale renovate pe partea de clădire dar fără aparatură nouă din lipsă de licitații), și partea de subvenții, aflate în întârziere față de grafic la plata către beneficiari ( vezi recentele proteste derulate în fața Guvernului din acest motiv).
Singurul progres notabil în alocarea banilor publici este majorarea sumelor cheltuite pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Acestea au crescut de la 480 milioane lei la 769 milioane lei. Ceea ce ar arăta foarte bine procentual (+60%) dacă nu am avea o raportare la un nivel de plecare foarte redus în raport cu necesarul și cu sumele avute la dispoziție.
2 răspunsuri
concret doamna, ce masuri de asistenta sociala s-au luat in afara de indemnizatia pt mamme care inca nu s-au reflectat in buget?
pensii nu, indemnizatii handicap nu, veterani, deportati etc…nu toate au fost inghetate prin OUG57/2015
Articol: ,,…problema se concentrează pe partea de venituri.”
Cam, da!…
Pentru 2015, în proiectul aprobat de Parlament, erau ,,prevăzute” în buget reduceri fiscale de minimum 6,5 miliarde lei şi încasări în plus de aprox. 12 miliarde faţă de 2014 (226 mld. lei faţă de cele 214 realizate în 2014).
Realizări 2015:(semidefinitive; cele definitive vor fi publicate la finele lunii iulie, dar diferenţele pot fi estimate la maxim 1 mld. lei):
– reduceri fiscale de minimum 9 miliarde lei (s-a adăugat reducerea TVA la alimente);
– încasări în plus, faţă de 2014, de aprox. 19 miliarde lei (233 mld. lei faţă de 214 mld).
Rezultă un total de aprox. 28 miliarde lei total bani ,,lăsaţi în piaţă” şi plus de încasări, ceea ce reprezintă un avans de vreo 13%…
Pentru 2016, dacă am extrapola cele 13%, ar reprezenta cam 30 miliarde.
Bugetul 2016 ,,şi-a propus” : vreo 11 mld. reduceri fiscale şi …minus 2 mld. lei încasări faţă de execuţia veniturilor pe 2015 (total venituri prevăzute în bugetul general consolidat = aprox. 231 mld. lei).
La cinci luni avem, faţă de aceeaşi perioadă 2015), minus 2 miliarde lei deja. Şi asta în condiţiile în care s-a rambursat mai puţin TVA, a funcţionat amnistia pentru dobînzi şi penalităţi dacă plăteşti principalul datoriei la stat, lista ANAF a mai ,,înduioşat” pe cîţiva să-şi plătească dările, consumul creşte cu peste 15%, salariile cu 12%, numărul locurilor de muncă cu 3% (apropo: la impozitele pe salarii şi venit: +1,7%!!; mai aproape de adevăr s-au situat contribuţiile de asigurări sociale: +6%) şi altele. Nu ştiu dacă poate fi trecut la doar cu titlu de ,,miştou”: la 31 martie bugetul avea +1,1% încasări mai mari ca anul trecut. Cineva spune: – Cred şi eu, e an bisect! (trim.I 2016 = 91 zile faţă de cele 90 ale T.1/2015).
Şi m-am referit doar la partea de venituri. Că de cheltuieli se ocupă Guvernul 3D. vezi:
https://cursdeguvernare.ro/dacian-ciolos-sa-facem-un-atu-din-situatia-economica-buna-invit-la-prudenta-in-deciziile-politice-in-anul-electoral.html
În încheiere, aduc un elogiu spiritului critic al unora dintre noi. Nu de mult, se numărau kilometrii de autostradă construiţi, încasările la buget, cheltuielile cu investiţiile, fondurile europene, ordonanţele de urgenţă, gafele în comunicare, altele. Deunăzi citesc: O.-ţa de urgenţă privind (…) nr.42/ 28.06.2016. Anul trecut, rectificarea bugetelor s-a făcut, la finele lunii iulie, prin OUG. 20 şi 21… Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească! Spiritul. Cel critic…