Imigranţii din Africa de Nord şi reconsiderarea tot mai serioasă a actualelor reguli la graniţele interne din Schengen. Şi problemele Greciei şi Portugaliei: tenacitatea şi încăpăţânarea de-a nu le lăsa să se scufunde. Aceste două mari probleme şi-au disputat Europa unei săptămâni începute cu beatificarea lui Ioan Paul al II-lea. Chiar: care ar fost, în atare situaţii, poziţia acestui Papă care ştia să facă politică?
Duminică, 1 mai
Săptămâna a început cu beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea – sute de mii de oameni au sosit la Roma pentru a asista la ceremonie, alte milioane de oameni, în special din ţara natală a Papei, Polonia, au urmărit slujba la televizor. În ciuda ploii care a afectat cea mai mare parte a Poloniei, foarte mulţi oameni au rămas, sub umbrele, să privească la ecranele imense instalate special cu această ocazie. Peste 100.000 de oameni s-au adunat în Piaţa centrală a Varşoviei, în orăşelul natal al Papei, Wadowieşi în Cracovia, oraşul în care şi-a petrecut jumătate din viaţă. „Sunt polonezii mândri? Evident că da”, a declarat părrintele Wieslaw dawidowski, un teolog augustinian. El a adăugat că este semnificativ faptul că, pentru prima oară, după multe decenii, Polonia nu a sărbătorit 1 mai, ca zi a oamenilor munii cu demonstraţii de stradă. Străzile din Varşovia erau goale, nici măcar un taxi nu se putea găsi în timpul cetemoniiilor de la Vatican. Premierul polonez a asistat la ceremonia în Wadowice, apoi a vizitat locul naşterii lui Karol Wojtyla, cel care avea să devină Papa Ioan Paul al II-lea, loc ce a fost transformat acum în muzeu. În acelaşi timp, la Roma au sosit credincioşi din toate colţurile lumii – circa 200.000 din Polonia, apoi din Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Canada sau Brazilia – dar şi din toate colţurile Italiei, un „tsunami de credincioşi”, cum i-a numit BBC, care a umplut străzile Romei, de la primele ore ale dimineţii. Unii s-au rugat în cele 8 biserici care au rămas deschise toată noaptea, alţii au dormit pe străzi, în saci de dormit.
Imigranţii din Europa de Est au contribuit cu circa 5 miliarde de lire sterline la economia Marii Britanii, începând din 2004, susţine un raport al Institutului Naţional Pentru Cercetare Economică şi Socială din această ţară. Studiul arată că 700.000 de oameni s-au mutat în Marea Britanie, după ce fostele ţări comuniste au intrat în UE, şi au contribuit la creşterea PIB-ului britanic cu 0,38% în 5 ani, echivalentul a 4,91 de miliarde de lire. Organizaţia anti-imigraţie Migration Watch UK, care susţine un control mai strict la graniţe, spune, însă, că este o „afacere neprofitabilă” pentru Marea Britanie. Raportul precizează că ţările europene care au restriţionat accesul la muncă al noilor intraţi în Uniune nu au avut astfel de creşteri economice. Doar Marea Britanie, Irlanda şi Suedia au permis accesul liber la muncă, de la început, lucrătorilor din valul de adeziune la UE în 2004, printre care se aflau Polonia, Letonia şi Ungaria. Ultimele state care au ridicat restricţiile abia anul acesta, de 1 mai, sunt Germania şi Austria.
Luni, 2 mai
Europarlamentarii din comisia de justiţie şi afaceri interne au susţinut România şi Bulgaria pentru intrarea în spaţiul Schengen, acţiune amânată deja la cererea Franţei şi Germaniei. “Ambele state au îndeplinit condiţiile necesare pentru a primi “undă verde” pentru spaţiul fără european fără control la graniţe”, susţin europarlamentarii, într-un raport adoptat în comisie, care ar putea fi susţinut de întregul Parlament European în iunie. Doar miniştrii de interne pot decide, însă, prin consens, cine se alătură zonei Schengen, pe baza evaluărilor făcute de experţi naţionali. Dar europarlamentarii au primit puteri sporite în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, anul trecut, şi acum încearcă să reformeze sistemul Schengen şi să aibă un cuvânt mai important de spus în acest sens. Statele membre refuză însă să dea europarlamentarilor drept de veto. Un document intern al experţilor naţionali, din 5 aprilie, arăta chiar că parlamentarii ar putea fi convinşi să renunţe la puterile primite, dacă statele membre vor exercita un control mai strict al managementului graniţelor.
Marţi, 3 mai
Grecia spune că ar prefera încă o prelungire a termenului de restituire a împrumutului acordat de UE şi FMI, decât o restructurare a datoriei publice. Ministrul de finanţe al Greciei, George Papaconstantinou, a declarat într-un interviu că ar fi mai bine pentru ţara sa dacă ar putea extinde, încă o dată, perioada de restituire a împrumutului de 110 miliarde de euro şi dacă ar putea reduce rata dobânzii. El a precizat, la insistenţa reporterilor, că speră să obţină un aranjament de acest fel din partea oficialilor FMI şi UE. La începutul anului, Atena a mai obţinut o prelungire a perioadei de restituire şi o reducere a ratei dobânzii. “Nu va exista nicio restructurare”, a spus ministrul. Declaraţia sa a fost susţinută de comisarul european pentru economie Olli Rehn, care a precizat că o restructurare a împrumutului acordat Greciei nu este luată în considerare deocamdată. La finalul săptămânii, însă, un purtător de cuvânt al şefului zonei euro, Jean-Claude Juncker, a dezminţit un zvon apărut vineri, care spunea că Grecia se gândeşte serios să iasă din zona euro şi o întâlnire pentru discutarea crizei elene şi restructurarea datoriilor va avea loc la Luxemburg vineri seara.
Miercuri, 4 mai
România şi Bulgaria, sunt porţi de intrare în UE a drogurilor, armelor şi persoanelor traficate, susţine un raport ce ar putea afecta şansele celor două ţări de a se alătura, în acest an, spaţiului Schengen. Potrivit statisticilor Europol, bazate pe 70.000 de pagini cu date primite de la ofiţeri de poliţie în ultimii doi ani, Europa de Sud-Est a devenit vulnerabilă, în ultimii ani, pentru expansiunea traficului la Marea Neagră. Raportul se referă la proliferarea a numeroase rute balcanice pentru traficul cu produse ilegale către şi dinspre UE şi o creştere importantă a imigraţiei ilegale prin Grecia. Raportul notează că în timp ce grupările de crimă organizată devin multietnice şi împărţite în diverse grupuri, bandele ce vorbesc limba albaneză sunt cele care pun cele mai mari probleme. “Crima organizată de limbă albaneză este cu adevărat policriminală şi face trafic cu mai multe feluri de droguri în UE (cocanină, heroină, droguri sintetice şi canabis)”, se arată în document. Infractorii ce vorbesc limba albaneză sunt binecunoscuţi pentru folosirea violenţei extreme, mulţi membri ai grupărilor criminale lucrând anterior în poliţie, serviciile secrete sau paramilitare, mai spune raportul.
Comisia Europeană propune ca ţările europene din zona Schengen să poată impune un control strict la graniţe, atunci când se confruntă cu probleme speciale, cu valuri mari de imigraţie. Aceste controale excepţionale trebuie însă să fie temporare. Gestul CE vine după ce Italia şi Franţa au cerut măsuri extreme pentru situaţii extreme, cele două ţări confruntându-se, în ultimele luni, cu imigraţia masivă din nordul Africii, majoritatea dintre ei fiind tunisieni. În prezent, doar o ameninţare la ordinea publică este văzută ca o justificare pentru reimpunerea controlului la frontiere. Schimbările vor fi discutate de către miniştri de interne ai UE, în 12 mai, şi ar putea fi finalizate la summitul UE de luna viitoare. “Pentru a păstra stabilitatea zonei Schengen, ar putea fi necesară reintroducerea temporară a controlului limitat la frontiere, în circumstanţeexcepţionale, când o parte a graniţelor externe ale UE se aflăsub o presiune neaşteptată”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne Cecilia Malmstroem.
Uniunea Europeană şi-a câştigat dreptul, în această săptămână, să aibă o voce, un reprezentant propriu, la dezbaterile din cadrul ONU, vorbind în numele celor 27 de state membre. Nu va avea însă drept de vot. Schimbarea, mai mult simbolică, presupune că Uniunea se va adresa ONU prin vocea unui oficial propriu, nu prin cea a preşedinţiei rotative a UE. Decizia a fost luată după o lungă perioadă de lobby din partea europenilor. Unele ţări mai mici din Uniune şi-au exprimat însă îngrijorarea că în acest fel părerile lor vor fi marginalizate. Moţiunea a fost aprobată cu 180 de voturi pentru şi 2 abţineri – alte 10 ţări nu au votat.
Joi, 5 mai
Operatorii de cale ferată europeni vor fi nevoiţi să folosească un bilet standard, ca şi sistem comun de informaţii privind orarul de circulaţie a trenurilor, pnetru a face călătoriile mai simple pentru public, a anunţat Comisia Europeană. În acest fel, rezervările făcute pentru călătoria cu trenul ar putea fi la fel de simple ca şi cele pentru zborul cu avionul. Scopul acestei iniţiative este de a crea un sistem pan-european, deoarece în prezent bazele de date cu pasageri sunt manageriate diferit, de la o ţară la alta. Comisarul european pentru transport, Siim Kallas, a declarat că procedurile standard de emitere a biletelor vor ajuta companiile feroviare să intre în competiţie cu cele aeriene, în Europa. “Vrem să facem în aşa fel încât să fie la fel de uşor să rezervi un bilet de tren de la Barcelona la Bruxelles, Berlin sau Bratislava, ca şi o rezervare a unui bilet de avion”, a precizat el. Kallas a precizat că noile reglementări sunt doar începutul unui proces mai amplu de schimbare a programelor naţionale de emitere a biletelor de tren.
Coreea de Sud a ratificat un acord comercial cu UE, astfel că prevederile documentului pot intra în vigoare din luna iulie. Autorităţile se aşteaptă ca în urma acordului valoarea bunurilor comercializate între Coreea de Sud şi statele membre UE să crească până la 100 miliarde de euro. Pactul prevede eliminarea celor mai multe dintre tarifele şi barierele puse în calea unui comerţ liber, în următorii 5 ani. Coreea de Sud a semnat un astfel de acord şi cu SUA. Partidul aflat la guvernare în Coreea, Partidul Marea Naţiune, a făcut presiuni pentru ratificarea acordului, în timp ce Partidul Demoratic, de opoziţie, a boicotat votul. “Ne aşteptăm ca în urma încheierii acestui acord să fie create 250.000 de locuri de muncă, cel mai important lucru pentru lucrători şi să le îmbunătăţeacă standardul de viaţă, prin stabilizarea preţurilor şi posibilitatea creşterii salariilor, a spus purtătorul de cuvânt al formaţiunii de guvernământ, Bae Eun-hee. Opoziţai susţinea, însă, că fermierii şi micile întreprinderi ar fi trebuit protejate. Parlamentul European a ratificat acest acord de liber-schimb în luna februarie.
Vineri, 6 mai
Portugalia va trebui să facă faţă recesiunii economice în următorii doi ani. Împrumutul de 78 miliarde de euro primit din partea UE şi FMI va aduce ţara într-o perioadă cu măsuri dure de austeritate. Ministrul portughez de finanţe, Teixeira dos Santos, a anunţat că acordul încheiat cu cele două instituţii presupune reforme profunde şi schimbări importante în economia portugheză, inclusiv o reformă a sectorului public şi vânzarea unor acţiuni ale statului la diverse companii importante. Economia portugheză s-ar putea reduce cu 2% atât anul acesta, cât şi anul următor, în timp ce şomajul este de aşteptat să crească până la 13% în 2013 de la 11% cât este în prezent. Productivitatea în Portugalia stagna de ceva vreme, chiar înainte de criza economică, aşa că este nevoie de un avânt al reformelor structurale. Deficitul bugetar ar trebui redus cu 3% până în 2013, salariile bugetarilor şi pensile trebuie îngheţate până la finalul lui 2013, iar numărul funcţionarilor publici trebuie redus cu 1% în 2012 şi 2013. Măsurile aceastea sunt similare cu cele respinse de Parlamentul de la Lisabona luna trecută şi au dus la căderea guvernului condus de premierul Jose Socrates şi programarea unor alegeri anticipate.
Ambasadorul Ucrainei la UE s-a declarat nemulţumit şi a criticat raportul Europol referitor la traficul de droguri şi arme, care concluziona că eliminarea vizelor de călătorie în UE ar duce la creşterea criminalităţii organizate, grupările de acest tip putând ajunge mai uşor în ţările Uniunii. Kostiantyn Yelisieiev spune că raportul subminează “imparţialitatea şi obiectivitatea” poliţiei europene de la Haga. “Este inacceptabil şi sper ca această greşeală să fie corectată de Europol. Sper că îşi vor revizui afirmaţiile”, spune diplomatul ucrainean. El nu neagă, totuşi, faptul că Ucraina are probleme cu crima organizată, dar precizează că CE a apreciat în trecut eforturile ţării sale de a îmbunătăţi legea şi aplicarea ei. Îngrijorările ar trebui discutate cu autorităţile de la Kiev, nu ar trebui făcute publice, conchide Kostiantyn Yelisieiev.
Un tribunal din Moscova a condamnat un naţionalist rus la închisoare pe viaţă pentru uciderea unei jurnaliste şi a unui avocat susţinător al drepturilor omului. Nikita Tikhonov (31 de ani) a fost găsit vinovat de împuşcarea avocatului Stanislav Markelov şi a reporterului Anastasia Baburova, în ianuarie 2009. Prietena asasinului, Evgenia Khasis (26 de ani) a fost condamnată la 18 ani de închisoare pentru complicitate la crimă. Activitatea în domeniul drepturilor omului i-a înfuriat pe naţionaliştii ruşi. Markelov a luat apărarea cecenilor, care ar fi victime ale abuzurilor drepturilor omului, iar Baburova lucra la ziarul de opoziţie “Novaya Gazeta” şi era specializată în probleme legate de drepturile omului. Crima a avut loc în plină zi, în centrul Moscovei, şi autorităţile ruse au fost ulterior criticate de către comunitatea internaţională pentru faptul că nu au fost arestaţi vinovaţii.
Partidul Naţional Scoţian va forma, pentru prima oară în istoria sa, un guvern majoritar al Scoţiei, după o victorie surprinzătoare în alegeri. Partidul a obţinut 65 din cele 129 de locuri în Parlament, reuşind să cîştige în provincii dominate de laburişti. Liderul PNS, Alex Salmond, al cărui partid a făcut parte din guvernul minoritar după alegerile din 2007, a descris rezultatele ca fiind “istorice”. Premierul britanic David Cameron l-a felicitat, la rândul său, pe liderul Partidului Naţional Scoţian pentru o victorie “empatică”.
În acelaşi timp, în altă parte a Europei, Bosnia se confruntă cu cea mai gravă criză a sa de la sfârşitul războiului din 1995. Cel puţin aşa susţine un raport al organizaţiei International Crisis Group (ICG). Studiul arată că această criză politică ameninţă să distrugă statul bosniac şi cere comunităţii internaţionale să nu încerce să blocheze organizarea unui referendum sârbo-bosniac. Referendumul îşi propune să evalueze sprijinul acordat unui înalt reprezentant al UE şi ONU, impus după acordul de la Dayton, ce a fost semnat la finalul războiului. Mulţi consideră că gestul premierului sârb bosniac Milorad Dodik este un pas către un referendum pe tema independenţei. Ţara este acum divizată în două părţi semiautonome: republica Srpska, dominată de sârbi şi Federaţia Bosnia-Herţegovina, dominată de croaţi bosniaci. În timp ce sârbii vor să păstreze o autonomie cât mai mare, comunitatea internaţională şi bosniacii cer instituţii mai centralizate şi ţara să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a adera la UE.
