vineri

20 mai, 2022

În căutarea unei alte reţete financiare, Ioan Rus amână 2 luni verdictul pentru Comarnic- Braşov

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 februarie, 2015

ioan rus victor pontaMinistrul Transporturilor, Ioan Rus, amână cu 2 luni luarea unei decizii în legătură cu proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov. O decizie finală legată de acest proiect fusese cerută, la sfârşitul lunii ianuarie, de premierul Victor Ponta, care fixase şi termenul-limită de 15 februarie.

Ioan Rus a anunţat sâmbătă, pe 14 februarie, că statul vrea să găsească pentru Comarnic-Braşov un model financiar „mai eficient în raport cu bugetul”, iar discuţiile cu consorţiul selectat vor continua până în aprilie.

Costul final al autostrăzii Comarnic-Braşov anunţat de ministrul Ioan Rus se ridică la peste 8,5 miliarde euro. Experţii FMI şi CE au ridicat obiecţii cu privire la reţeta financiară a proiectului şi au recomandat autorităţilor române să se concentreze pe realizarea proiectelor cuprinse în TEN-T Core, care beneficiază de finanţare europeană.


Guvernul, prin reprezentanţii săi, încearcă şi varianta (puţin probabilă) unei derogări de la ţinta de deficit pentru „investiţii în infrastructură”, derogare solicitată, pe diverse canale, Comisiei Europene.

Motivaţia lui Ioan Rus pentru amânarea unei decizii

Surse apropiate discuțiilor purtate la finalul anului trecut de guvern cu specialiștii FMI-BM-CE au confirmat pentru cursdeguvernare.ro faptul că subiectul a fost întregul an 2014 pe agenda acestor discuții, iar autorităților române li s-a atras atenția asupra nivelului plății de disponibilitate – exagerate față de cifrele și practicile europene.

Un detaliu relevant: fostul președinte Traian Băsescu a atras atenția ministrului Ioan Rus, la învestirea acestuia în funcție, că deja s-ar fi produs acte de corupție în legătură cu proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov.
Ministrul Ioan Rus avea să declare, câteva luni mai târziu, că bănuielile prezidențiale nu se confirmă.

Premierul a cerut, în ianuarie 2015, ministrului Transporturilor ca, până pe 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aştepta.


„Am discutat cu consorţiul şi, în varianta în care vom reuşi să restructurăm proiectul şi să găsim un model financiar mai eficient în raport cu bugetul ţării, pe care să-l aducem într-o zonă în care pot participa şi alte instituţii financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC – cu care MT are programate discuţii pe această temă) şi dacă vom avea şi o poziţie favorabilă şi din partea Eurostat, deci dacă găsim o astfel de variantă, care să fie acceptată de toată lumea, mergem mai departe. Daca nu, şi se menţin datele actuale, va trebui să găsim o altă construcţie a acestui proiect. Pe aceste coordonate ale restructurării proiectului continuăm până în luna aprilie discuţiile cu partenerii din consorţiul Vinci-Strabag-Aktor”, a declarat sâmbătă ministrul Transporturilor, Ioan Rus.

„Restructurarea proiectului” sau eventuala „altă construcţie” semnifică noi costuri– modificări de proiect, noi studii, probabil alte avize- care se vor adăuga celor efectuate în ultimii 11 ani de când se încearcă realizarea unei autostrăzi care să lege Bucureştiul de Braşov.

Diferenţe esenţiale ale ofertelor depuse la 4 ani distanţă

Din documentele oficiale date publicităţii în ianuarie 2015, reiese că prețul cerut acum de constructori pentru realizarea acestei lucrări este de 1,8 miliarde euro (proiectare și construcție), însă statul român va eșalona costurile pe o perioadă de 26 de ani, o așa numită plată anuală de disponibilitate, de 325 milioane euro anual. Suma totală pe care ar urma să o plătească statul român pentru realizarea acestei investiții este de 8,5 miliarde euro.

Aceeași secțiune de autostradă Comarnic- Brașov avea, potrivit contractului de concesiune semnat cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor în ianuarie 2010 (reziliat în același an de ministrul transporturilor de la acea dată, Radu Berceanu), următoarea rețetă financiară: 1,57 miliarde euro prețul lucrării și o plată anuală de disponibilitate de 180 milioane euro anual, vreme de 30 de ani. Suma totală pe care se angajase, în 2010, să o plătească statul era de 5,4 miliarde euro.

(Citiţi şi „Lista favorizărilor financiare pe care urmează să le primească constructorul autostrăzii Comarnic-Brașov. Cine și de ce a dublat, în 4 ani, plata de disponibilitate”)

Detaliile oficiale

La începutul anului 2014, CNADNR a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevede concesiune de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov. Lungimea autostrăzii este de 53,22 kilometri.

(Citiţi şi „Premierul cere un acord politic pentru autostrăzi”)

Durata contractului de concesiune este de 30 de ani, din care 4 ani construcţie şi 26 de ani operare şi întreţinere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie este de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Potrivit explicaţiilor lui Ioan Rus, statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov timp de 30 de ani, dacă ar fi avut aceşti bani. Cum aceste fonduri nu există, iar România ar trebui, explică oficialii, să suporte şi costurile de finanţare ale proiectului, suma necesară realizării celor 53 km de autostradă urcă la peste 8,5 miliarde euro, plătiţi în tranşe, timp de 26 de ani.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov a fost amânat de mai multe ori. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, însă câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia), a renunţat la contract după ce a constatat că nu găseşte finanţare.

Autostrada este împărţită în cinci secţiuni: Comarnic Sud – Comarnic Nord (3,4 km), Comarnic Nord – nod rutier Buşteni (16,3 km), nodul rutier Buşteni până la nodul rutier Predeal (12,8 km), nodul rutier Predeal până la nodul rutier Râşnov (15,2 km) şi nodul rutier Râşnov până la Cristian (5,4 km).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: