Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Împrumuturile României: Datoria administrației publice în criză. Beneficiarii și trendurile

de Marin Pana 16.6.2013

Datoria administrației publice a României a urcat de la 13,4% din PIB în 2008 la 36,8% din PIB la finele primului trimestru din acest an. Evoluția a fost, însă net diferită pentru administrația centrală, care și-a triplat soldul datoriilor realativ la PIB și cea a administrației locale, care s-a majorat doar cu ceva mai mult de un sfert.

Am raportat cifrele Ministerului de Finanțe strict la PIB pentru că interesează mai puțin un șir de cifre abstracte și mai mult evoluția proporțiilor pe componentele central/local și către extern sau intern.

Din această perspectivă, se poate observa reducerea semnificativă a ponderii datoriilor administrației publice locale, de la 14,2% din totalul datoriei administrației publice în 2008 la doar 6,5% în prezent.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Explicația constă în limitarea la 2,4% – 2,5% a datoriei publice locale, făcută încă din 2009 și păstrată până în prezent, pe fondul unor împrumuturi în creștere și doar recent plafonate undeva în jur de 34% din PIB ale administrației centrale. Este o evoluție destul de ciudată, în contextul în care se discută despre așa-numita descentralizare administrativ-teritorială.

În mod evident, nu se poate trece la descentralizarea adimistrativă și la transferul a tot mai multe sarcini pe plan local fără acordarea unei autonomii sporite în plan financiar. În practică, cea mai mare a banilor vin tot de la centru, pe considerente inevitabil legate de politică și mai puțin de posibilitățile și interesele comunităților locale.

De reținut, ponderile obligațiilor asumate către finanțatori externi sunt mai mari la nivel central, unde raportul este de 56% la 44% extern/intern, comparativ cu 37%/63% pe plan local. De asemeni, trebuie subliniată și scăderea ponderii gospodăriilor populației în structura datoriei publice. Aceasta s-a redus de la 0,13% din PIB (!!) în 2008 la 0,05% din PIB în martie 2013.

În ce privește datoria administrației publice centrale, se poate observa trendul continuu crescător al obligațiilor asumate către creditori externi, în pofida plafonării nivelului relativ la PIB (și chiar în termeni absoluți, în martie față de februarie 2013). Prin contrast, ponderea către intern s-a înscris pe un trend descrescător destul de clar, coborând cu mai bine de două procente din PIB doar de la începtul acestui an.

Este important către cine datorează statul român bani, deoarece există state cu datorii publice foarte mari precum Japonia (circa 200% din PIB) sau Italia (120% din PIB). Acestea nu au probleme foarte mari nu doar pentru că dobânzile sunt mai scăzute, dar și pentru că dar obligațiile de plată asumate sunt în marea lor majoritate către creditori interni și o bună parte dintre ei gospodării ale populației sau fonduri de pensii locale.

În ceea ce privește datoria administrației publice pe scadențe, se poate un vârf îngrijorător al obligațiilor pe termen scurt în anul 2010 ( implicit o presiune mai mare pentru obținerea imediată de bani pentru plățile curente ale statului) și o reducere pronunțată de-abia în 2012, cu un trend bun în primul trimestru din 2013.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Pe sistemul ”când vrei tu să iei credit și când vor ei să-și plaseze banii”, de aici a rezultat în mare măsură și reducerea lăudabilă a dobânzilor cu care s-a împrumutat statul în ultima perioadă. Singura observație este cine ocupă locul tot mai extins alocat plasamentelor pe termen lung ( instituții financiare) și cine nu (populație).

Se pare că după așezarea investitorilor străini pe poziții favorabile în comerț și, întrucâtva, în producție, se face trecerea de la obținerea de beneficii mari en-detail la beneficii procentual mai mici dar în volum mult mai consistente pe plan financiar. Ceea ce nu ar fi deloc rău, dacă am oferi mai multe șanse economisirii interne la finanțarea propriei administrației publice.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.6.2013

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    18.6.2013, 6:51 pm

    Cind se vorbeste de datoria interna trebuie obligatoriu tinut minte ca in realitate e detinuta majoritar de banci care sint filiale mioritice a altor banci straine . (institutii financiare rezidente conform definitiei BNR )
    Gospodariile populatiei romane detin o cantitate infima din datoria oficiala a statului . Pe deasupra e si pe trend descrescator . Tot conform BNR .

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis a invitat-o pe Maia Sandu în România, săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat-o pe premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, la București. Anunțul a fost făcut de către prim-ministrul statului vecin. ”Astăzi am… Mai mult

Stiri

CCR declară constituţională legea de repatriere a rezervei de aur

Adrian N Ionescu

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea care obligă Banca… Mai mult

Stiri

Primele obligaţiuni ipotecare din România – listate la Bursă de Alpha Bank. Ce ar trebui să urmeze

Adrian N Ionescu

  Alpha Bank România a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cea dintâi emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată în România, o premieră care ar… Mai mult

Stiri

Decizia privind înființarea nelegală a companiilor municipale – rămâne în vigoare după ce Curtea de Apel a respins cererea de revizuire a Primăriei Capitalei

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins marți cererea Primăriei Capitalei de revizuire a deciziei prin care s-a stabilit că toate companiile municipale au fost înființate… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă a sesizat CCR după ce Secția Specială a retras apelul din dosarul lui Sebastian Ghiță

Vladimir Ionescu

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat marţi Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate care se… Mai mult

Europa

NATO cere Rusiei să distrugă un sistem nou de rachete de croazieră capabile să poarte încărcătură nucleară

Iulian Soare

NATO a cerut, marți, Rusiei să distrugă un nou sistem de rachete de croazieră până la începutul lunii august. Sistemul este capabil să lanseze o… Mai mult

Stiri

Mihai Tudose și Corina Crețu au fost refuzați de Renew Europe și se alătură grupului S&D din PE

Vladimir Ionescu

Cei doi europarlamentari ai Pro România, Mihai Tudose și Corina Crețu, s-au alăturat grupului social-democraților (S&D) din Parlamentul European, după ce au fost refuzați de… Mai mult