fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Împrumuturile României: Datoria administrației publice în criză. Beneficiarii și trendurile

de Marin Pana 16.6.2013

Datoria administrației publice a României a urcat de la 13,4% din PIB în 2008 la 36,8% din PIB la finele primului trimestru din acest an. Evoluția a fost, însă net diferită pentru administrația centrală, care și-a triplat soldul datoriilor realativ la PIB și cea a administrației locale, care s-a majorat doar cu ceva mai mult de un sfert.

Am raportat cifrele Ministerului de Finanțe strict la PIB pentru că interesează mai puțin un șir de cifre abstracte și mai mult evoluția proporțiilor pe componentele central/local și către extern sau intern.

Din această perspectivă, se poate observa reducerea semnificativă a ponderii datoriilor administrației publice locale, de la 14,2% din totalul datoriei administrației publice în 2008 la doar 6,5% în prezent.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Explicația constă în limitarea la 2,4% – 2,5% a datoriei publice locale, făcută încă din 2009 și păstrată până în prezent, pe fondul unor împrumuturi în creștere și doar recent plafonate undeva în jur de 34% din PIB ale administrației centrale. Este o evoluție destul de ciudată, în contextul în care se discută despre așa-numita descentralizare administrativ-teritorială.

În mod evident, nu se poate trece la descentralizarea adimistrativă și la transferul a tot mai multe sarcini pe plan local fără acordarea unei autonomii sporite în plan financiar. În practică, cea mai mare a banilor vin tot de la centru, pe considerente inevitabil legate de politică și mai puțin de posibilitățile și interesele comunităților locale.

De reținut, ponderile obligațiilor asumate către finanțatori externi sunt mai mari la nivel central, unde raportul este de 56% la 44% extern/intern, comparativ cu 37%/63% pe plan local. De asemeni, trebuie subliniată și scăderea ponderii gospodăriilor populației în structura datoriei publice. Aceasta s-a redus de la 0,13% din PIB (!!) în 2008 la 0,05% din PIB în martie 2013.

În ce privește datoria administrației publice centrale, se poate observa trendul continuu crescător al obligațiilor asumate către creditori externi, în pofida plafonării nivelului relativ la PIB (și chiar în termeni absoluți, în martie față de februarie 2013). Prin contrast, ponderea către intern s-a înscris pe un trend descrescător destul de clar, coborând cu mai bine de două procente din PIB doar de la începtul acestui an.

Este important către cine datorează statul român bani, deoarece există state cu datorii publice foarte mari precum Japonia (circa 200% din PIB) sau Italia (120% din PIB). Acestea nu au probleme foarte mari nu doar pentru că dobânzile sunt mai scăzute, dar și pentru că dar obligațiile de plată asumate sunt în marea lor majoritate către creditori interni și o bună parte dintre ei gospodării ale populației sau fonduri de pensii locale.

În ceea ce privește datoria administrației publice pe scadențe, se poate un vârf îngrijorător al obligațiilor pe termen scurt în anul 2010 ( implicit o presiune mai mare pentru obținerea imediată de bani pentru plățile curente ale statului) și o reducere pronunțată de-abia în 2012, cu un trend bun în primul trimestru din 2013.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Pe sistemul ”când vrei tu să iei credit și când vor ei să-și plaseze banii”, de aici a rezultat în mare măsură și reducerea lăudabilă a dobânzilor cu care s-a împrumutat statul în ultima perioadă. Singura observație este cine ocupă locul tot mai extins alocat plasamentelor pe termen lung ( instituții financiare) și cine nu (populație).

Se pare că după așezarea investitorilor străini pe poziții favorabile în comerț și, întrucâtva, în producție, se face trecerea de la obținerea de beneficii mari en-detail la beneficii procentual mai mici dar în volum mult mai consistente pe plan financiar. Ceea ce nu ar fi deloc rău, dacă am oferi mai multe șanse economisirii interne la finanțarea propriei administrației publice.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.6.2013

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    18.6.2013, 6:51 pm

    Cind se vorbeste de datoria interna trebuie obligatoriu tinut minte ca in realitate e detinuta majoritar de banci care sint filiale mioritice a altor banci straine . (institutii financiare rezidente conform definitiei BNR )
    Gospodariile populatiei romane detin o cantitate infima din datoria oficiala a statului . Pe deasupra e si pe trend descrescator . Tot conform BNR .

Lăsați un comentariu


Stiri

România, liderul european al numărului de ore lucrate de angajați: o interpretare a datelor

Marin Pana

România a ocupat în T4 2020 prima poziție în UE la numărul de ore lucrate săptămânal de către angajați, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Agriculturii anunță un program de investiții de 3,2 mld. de euro – bani europeni

Vladimir Ionescu

Un program de investiții în activități în agricultură în valoare de 3,2 miliarde de euro, fonduri europene, va fi lansat în luna iunie, a anunțat… Mai mult

Europa

Dosarul tarifelor vamale la oțel și aluminiu – Acord temporar între SUA și UE

Iulian Soare

Administraţia Biden ar urma să anunţe zilele următoare că a ajuns la un acord provizoriu cu UE privind tarifele vamale suplimentare impuse la importurile de… Mai mult

Stiri

Decizie pentru București: Masca, obligatorie pe o rază de 50 de metri în jurul școlilor

Vladimir Ionescu

Una dintre zonele aglomerate din București unde purtarea măștii rămâne obligatorie va fi perimetrul cu o rază de 50 de metri din jurul școlilor, a… Mai mult

Europa

Rusia a declarat Cehia și SUA țări “neprietenoase”. Reacția autorităților de la Praga

Iulian Soare

O decizie a Rusiei de a plasa Republica Cehă pe o listă ”cu ţări neprietenoase” alături de SUA şi de a limita numărul de angajaţi… Mai mult

Europa

Israel / Conflictul cu Hamas se intensifică, protestele palestinienilor se extind și în Cisiordania

Iulian Soare

Confruntările violente dintre trupele israeliene și palestinieni s-au extins în Cisiordania, iar cele două părți ale conflictului au continuat și pe parcursul nopții să lanseze… Mai mult

Stiri

Decizie: Persoanele vaccinate care vin în România nu mai stau în carantină

Vladimir Ionescu

Persoanele care vin în România din țări încadrate ca aflându-se în zona verde nu mai au nevoie de niciun fel de document, iar persoanele vaccinate… Mai mult