joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 septembrie, 2019

Comisia Juridică din Parlamentul European (JURI) analizează miercuri, într-o ședință cu ușile închise, răspunsurile pe care 10 persoane nominalizate să facă parte din Comisia von der Leyen le-au trimis comisiei pentru a explica diverse iregularități sesizate în declarațiile financiare pe care aceștia le-au transmis la Bruxelles.

Potrivit Politico, cea mai ”complicată” situație pare a o avea Rovana Plumb, care nu a trecut în declarația sa 2 împrumuturi, în valoare de aproape 1 milion de euro și care a explicat comisiei că nu a crezut că regulamentul îi impune să prezinte aceste credite.

Ce analizează miercuri comisia JURI

Înainte de audierile din comisiile de specialitate, 10 membri ai echipei Ursula von der Leyen au fost obligați să transmită comisiei JURI informații suplimentare legate de mențiuni din declarațiile financiare care ar putea genera conflict de interese în exercitarea funcției pentru care au fost propuși.


Membrii comisiei analizează miercuri răspunsurile transmise de cei 10 și, într-o ședință cu ușile închise, vor stabili dacă răspunsurile lămuresc pe deplin situațiile.

Dacă membrii comisiei nu vor fi convinși de informațiile suplimentare oferite, ei pot decide suspendarea procedurii de audiere a unui candidat. Aceste audieri sunt programate să se desfășoare între 30 septembrie și 8 octombrie, noua comisie urmând să își înceapă mandatul la 1 noiembrie.

Potrivit normelor Parlamentului European, dacă această comisie identifică un conflict de interese poate formula recomandări cu scopul eliminării respectivului conflict de interese – fie cerând candidatului să renunțe la anumite poziții sau active, fie recomandând președintelui-ales să schimbe portofoliul celui nominalizat.

În situații ”mai serioase”, comisia poate decide că respectivul candidat ”nu poate exercita funcția pentru care a fost propus”.

Ce explicații a oferit Rovana Plumb


Într-o scrisoare adresată președintelui comisiei JURI, Lucy Nethsingha, Rovana Plumb a afirmat că nu a declarat respectivele credite deoarece Codul de Conduită al comisarilor nu îi impune acest lucru.

În scrisoarea sa, consultată de Politico, Rovana Plumb a confirmat că a menționat împrumutul de 800.000 de euro contractat în 2007 – care trebuie achitat până în 2030- în declarația de avere pe care a depus-o la Parlamentul României în perioada în care a fost parlamentar.

Ea a precizat că nu a inclus acest împrumut în declarația transmisă la Bruxelles pentru că împrumuturile contractate în vederea achiziției unei proprietăți private nu trebuie ”în mod normal” declarate din perspectiva Codului de Conduită al comisarilor.

În ceea ce privește donația de 800.000 de lei (170.000 euro) făcută PSD înaintea alegerilor europarlamentare din 2019, Rovana Plumb spune că nu generează niciun conflict de interese deoarece nu reprezintă o investiție sau un plasament financiar pe piețe.

Rovana Plumb explică faptul că a împrumutat de la o persoană fizică (pe care nu o numește- n. red.) banii pe care i-a donat partidului, iar împrumutul va fi rambursat în 2 ani.

Potrivit Codului de Conduită al comisarilor, persoanele propuse să facă parte din Comisia Europeană sunt obligate să își declare interesele financiare, inclusiv bunuri sau datorii ”care pot fi considerate că pot genera conflicte de interese. Conturile bancare, bunuri deținute sau împrumuturi destinate cumpărării de proprietăți imobiliare private nu trebuie să fie declarate în mod normal. Investițiile mai mari de 10.000 de euro trebuie obligatoriu declarate”.

Ce cred colegii europarlamentari

Există europarlamentari care consideră că există riscul unor conflicte de interese în cazul Rovanei Plumb.

Daniel Freund, europarlamentar german și fost președinte al Transparency International, spune că scrisoare trimisă comitetului de Rovana Plumb nu îl mulțumește.

Marie Toussaint, membru al comisiei, europarlamentar francez, semnalează diferențe substanțiale între declarațiile financiare depuse la Parlamentul României și cele trimise comisiei.

Cei doi afirmă însă că, foarte probabil, comisia nu va crea nimănui probleme, mai ales că nu are nici timp, nici capacitatea de a investiga posibilele încălcări de etică.

Întrebările care planează asupra acestor declarații financiare îi pot diminua însă Rovanei Plumb șansele de a primi aprobarea Parlamentului European- un vot politic- în condițiile în care, subliniază Politico, ea are probleme de imagine din cauza dosarului de corupție din 2017, în care a fost acuzată, împreună cu liderul PSD Liviu Dragnea, de un transfer ilegal în proprietate privată a unei insule aflate pe cursul Dunării.

Cine sunt și cum au răspuns ceilalți candidați cu probleme

Alți 9 candidați au trimis informații suplimentare în legătură cu declarațiile fianciare.

Desemnat responsabil cu politica externă a UE, Josep Borrell a transmis comisiei JURI că ”analizează vânzarea acțiunilor pe care le deține la Bayer, Iberdrola și BBVA pentru a elimina orice suspiciune de conflict de interese”.

”Nu m-am gândit până acum la acest lucru din cauză că aceste acțiuni reprezintă o mică parte a bunurilor pe care le dețin. Mai mult, domeniile de activitate ale acestor companii nu interferează nu responsabilitățile pe care aș urma să le dețin”, a explicat Josep Borrell.

Desemnat comisar pentru Sănătate, Stella Kyriakides a anunțat comisia că și-a vândut deja ”obligațiunile” deținute la Starbucks Corporation și că a demisionat din organizațiile cu profil medical din care făcea parte.

Elisa Ferreira, nominalizată Comisar pentru coeziune și reformă, a anunțat comisia că a decis să vândă toate acțiunile pe care le deține la compania portugheză Sonae. Valoarea acestor acțiuni este de 13.789 euro.

Sylvie Goulard, nominalizată Comisar pentru piață unică, a explicat de ce diferă declarațiile depuse la Parlamentul Franței și Parlamentul European. ”Din exces de zel, am menționat la Parlamentul European anumite posibile activități de viitor, care însă nu s-au concretizat”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Didier Reynders, propus Comisar pentru justiție, a dat lămuriri asupra fondului de investiții SICAV din Belgia la care deține participațiuni, explicând că ”managerii SICAV acționează fără nicio influență din partea investitorilor”.

Alți comisari-desemnați care au mai transmis comisiei JURI lămuriri sunt Věra Jourová (Cehia), Janusz Wojciechowski (Polonia) și Virginijus Sinkevičius (Lituania).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: