Lipsa de predictibilitate și instabilitatea legislativă provoacă pierderi și statului, potrivit unui studiu de caz prezentat de JTI la conferința pe tema „Bugetul și fiscalitatea 2023: la ce să se aștepte economia?”, organizată marți de CursDeGuvernare.
„În 2009 – 201, după o schimbare de guvern, au avut loc trei creșteri de taxe într-un singur an calendaristic, prețurile pe piața legală a țigaretelor au crescut cu 50%, contrabanda a ajuns la 36%, iar veniturile din acciză s-au prăbușit, Deci legătura este directă”, a spus Gilda Lazăr, Head of Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova & Bulgaria.
Alte două exemple susțin legătura directă dintre absența predictibilitatății și instabilitatea legislativă și pierderile provocate de acestea atât companiilor cât și statului.
De ce autoritățile ignoră principiul fiscal ca modificările fiscale să nu se aplice mai devreme de 6 luni după ce au fost decise?
„Acolo unde decizia este politică, sau determinantă de o urgență anume, nu mai contează predictibilitatea, care – de fapt, contează al naibii de tare. De aceea am avut ani în care Codul Fiscal s-a modificat de nenumărate ori”, a răspuns Gilda Lazăr la o întrebare adresată în timpul conferinței.
Atunci când înalții funcționari nu-și fac treaba
„În 2017 – 2018 veniturile statului din taxarea industriei tutunului au stagnat. „Atunci am avut instabilitate legislativă”, spune Gilda Lazăr.
„Trebuia transpusă în legislația națională o directivă europeană care schimba cu totul pachetele, punerea pe piață, rețetele și așa mai departe… S-a întârziat transpunerea în mod voit, pentru că așa au vrut niște prieteni de la Ministerul Sănătății. S-a amânat transpunerea, dar nu și intrarea în vigoare. A trebuit să curățăm produsele din piață și am cerut înapoi banii din acciză înapoi. Și asta s-a văzut la buget”, a explicat reprezentanta JTI.
Tot atunci, exporturile industriei tutunului din România au scăzut cu 50%.
Mai devreme, în 2015 – 2016, „o inovație fiscală a stabilit un curs valutar oficial pentru calculul accizei iar veniturile la buget nu au crescut la fel de mult ca acciza”.
Industria tutunului plătește taxe cât 1,7% din PIB, sau peste 45% din veniturile din accize. Anul trecut industria tutunului a plătit la buget circa 4 miliarde de euro.
Atunci când funcționarii statului își fac treaba
Vestea bună este că „anul acesta am reușit să negociem un nou calendar de accizare. Adică, teoretic, să asigurăm predictibilitate. Știm cum o să crească acciza până în 2025, ne putem face planurile, știm cum o să creștem prețurile astfel încât să fie asimilate de consumatori”, a explicat Gilda Lazăr.
Din 2019 încoace veniturile din acciza la tutun au crescu într-un ritm similar cu creșterea acestei taxe.
Și ponderea contrabandei cu tutun în România de 6,1% este sub media europeană de circa 10%.
„În țările în care taxele sunt foarte mari și reglementările sunt foarte drastice, contrabanda este foarte mare. Franța este un exemplu în acest sens, care a trecut de 29% contrabandă, în momentul de față. În Marea Britanie este 18%, aici este și geografia care „nu ajută”. În țările baltice, contrabanda este foarte mare, în Lituania este 19%. Și cred că în Grecia e la 23%”, spune Gilda Lazăr Head of Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova & Bulgaria.
Mai bine stau doar Bulgaria și Germania cu circa 2%, potrivit oficialului citat.
***
