Importul de electricitate a crescut spectaculos, de peste 2,2 ori în semestrul 1 din 2022 față de aceeași perioadă a anului 2019 – ultimul an normal, fără pandemie și fără război, respectiv criză energetică. În primele 6 luni din 2022 s-au importat peste 3,84 miliarde kWh.
România este pentru al treilea an consecutiv importatoare netă de electricitate, în primul semestru, cu importuri superioare exporturilor cu peste 766 milioane kWh, în ciuda creșterii exportului cu 42,7% în semestrul 1 față de aceeași perioadă din 2019. Atunci, România exporta net aproape 428 milioane kWh, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Aparent surprinzător, și scăderea producției hidrocentralelor a fost spectaculoasă, de peste 20%, până la 7,7 miliarde kWh. Scăderea este surprinzătoare, din moment ce hidrocentralele au fost folosite intensiv pentru a acoperi mai întâi scăderea folosirii cărbunelui, conform planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia. Apoi, gazele s-au scumpit, au fost mai puțin folosite și hidroenergia a trebuit să le înlocuiască.
Totuși, nivelurile lacurilor de acumulare au tot scăzut, iar seceta din acest a dat lovitura decisivă în primul semestru, când producția hidrocentralelor a scăzut cu 26,7% față de aceeași perioadă din anul trecut.
Administrația Națională a Apelor Române a estimat că, de la 82% în iulie, „coeficientul de umplere” a celor mai importante 40 de lacuri de acumulare va scădea până la 68%, din cauza secetei.
(Citește și: „Secetă extremă în aproape jumătate de țară. „Apele Române” anunță scăderea dramatică a nivelului din lacurile de acumulare”)
Chiar și așa, hidrocentralele au avut a doua cea mai mare contribuție la acoperirea consumului, de 29,2% din totalul acestuia, de peste 26,37 miliarde kWh, în Semestrul 1 / 2022. Producția totală de electricitate a scăzut cu 8,7% în Semestrul 1 / 2022 față de S1 / 2019, până la aproape 28,45 miliarde kWh.
Creșterea contribuției eolienelor nu e de ajuns
Singurele sectoare de producție de electricitate care au crescut pe perioada analizată au fost parcurile eoliene și cele fotovoltaice, ambele cu câte 9,5% în Semestrul 1 / 2022 față de S1 / 2019. Contribuția lor nu a fost suficientă, însă.
Parcurile eoliene au asigurat aproape 20% din consumul final de electricitate al țării în primul semestru al acestui an, cu cele peste 4 miliarde kWh produse.
Și potențialul de dezvoltare al eolienelor este în continuare foarte mare, numai parcurile offshore din Marea Neagră putând ajunge la o capacitate de 4 ori mai mare decât tot ce are România în total, acum.
(Citește și: „Déjà vu: comoara eoliană de la Marea Neagră așteaptă legislația de investiții. Capacitatea e de 4 ori mai mare decât toată puterea instalată a României în acest moment”)
Soarele va fi ars mult mai tare, dar capacitățile fotovoltaice sunt relativ mici: au produs 954 milioane kWh.
Întoarcerea la cărbune
Importurile de cărbune au crescut cu peste 22% în Semestrul 1 / 2022 față de S1 / 2019, până la 281.500 tone echivalent petrol, adică mai mult de 16% din totalul cantității de cărbune folosite, de peste 1,74 milioane tone echivalent petrol.
Principalul producător de electricitate din cărbune, CE Oltenia, a fost nevoit să oprească planul de închidere a unor capacități pe cărbune. Procesul de întoarcere este încă în curs, este mai greoi decât cel de închidere și, în definitiv, planul de restructurare a capacităților pe cărbune va continua.
Altfel, cantitățile de cărbune folosite sunt încă la 77% din cele din S1 / 2019.
Criza gazelor declanșată de războiul Rusiei în Ucraina și de sancțiunile UE a redus importurile de gaze cu 11,1%. Gazele folosite sunt în total cu 10% mai puține în Semestrul 1 / 2022 față de S1 / 2019.
Cărbunele și gazele acoperă 40,1% din consumul final total de electricitate, sau peste 10,58 miliarde kWh. În rapoartele sale, INS cumulează producția de electricitate din cărbune cu cea din gaze.
Populația este singura care consumă mai mult
Toate sectoarele de consum de electricitate și l-au redus, cu excepția populației, care a absorbit peste 6,49 miliarde KWh, cu 3,3% mai mult față de S1 / 2019, când nu era criză energetică.
Consumul populației rămâne mai mare față de 2019, chiar dacă în gospodării s-a economisit cel mai mult față de primul semestru de anul trecut (-7,3%).
Consumul populației acoperă 24,6% din consumul total. Economia absoarbe 74,2% din acesta (peste 19,57 miliarde kWh, în scădere cu 7,5% față de S1 / 2019), iar iluminatul public doar 1,1% (300 mld. kWh, în scădere cu 3,5%).
Consum propriu tehnologic în reţele şi staţii acoperă 10,8% din consumul final total de 26,37 miliarde de kWh. Consumul final de electricitate a scăzut cu 5% față de S1 / 2019.
***
