sâmbătă

20 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 august, 2016

ttip
Proteste în Danemarca la adresa Acordului TTIP

Negocierile curente cu Statele Unite referitoare la încheierea Acordului comercial Transatlantic  (TTIP) ar trebui oprite și reluate de pe baze noi, a declarat marți ministrul francez al Economiei, Matthias Fekl.

Potrivit Reuters, Fekl a mai anunțat că va sugera aceste lucruri omologilor săi europeni la o reuniune a acestora programată în septembrie.

Afirmația ministrului francez este susținută de președintele Hollande, care a anunțat, tot marți, că un acord TTIP nu va fi încheiat în mandatul președintelui Obama.


Declarațiile oficialulilor francezi apar după ce luni s-a aflat opinia ministrului german al Economiei, Sigmar Gabriel, care este și vice-cancelar al guvernului Merkel, care afirmă că negocierile între UE și SUA pentru încheierea acordului TTIP ”au eșuat de facto”.

„La sfârșitul lunii septembrie, când miniștrii economiei se vor întâlni la Bratislava, voi cere în numele Franței încheierea negocierilor pe TTIP. Avem nevoie de acestă decizie pentru a reporni discuțiile de pe baze mai bune”, afirmă marți Matthias Fekl.

Ministrul german Sigmar Gabriel afirma luni, potrivit AP, că în cele 14 runde de negocieri părțile nu au reușit să se înțeleagă nici măcar asupra unuia dintre cele 27 de capitole aflate în negociere. Motivul invocat de Gabriel: Europa refuză să accepte anumite condiții pe care SUA insistă să le treacă în textul Parteneriatului Transatlantic din domeniile Comerțului și Investițiilor.

(Citiți și: Ministrul german al economiei: Negocierile TTIP cu SUA au eșuat ”de facto”)

”Negocierile cu Statele Unite au eșuat de facto din cauză că noi, ca europeni, nu ne înclinăm în fața cererilor amercicane”, afirmă Gabriel potrivit unui promo difuzat de ZDF, care anunță pentru sâmbătă difuzarea unui interviu cu oficialul german.


Soarta negocierilor americano-europene fusese anticipată încă din iulie, de ministrul italian al Industriilor, Carlo Calenda, care afirma la Roma: ”Cred că acordul TTIP va eșua, negociem de prea mult timp…. Și soarta acordului cu Canada este incertă”.

Discuțiile referitoare la încheierea Parteneriatului Transatlantic au început în urmă cu 3 ani, dar părțile nu au reușit să armonizeze în acest timp divergențele asupra mai multor domenii în negociere.

Care sunt disputele pe TTIP

Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții este în esență un acord comercial bilateral. Prima problemă a fost generată de faptul că negocierile de natură comercială au fost fost purtate fără informarea detaliată a publicului.

În esență, TTIP ar uniformiza legislațiile părților în principal prin coborârea standardelor europene spre cele americane în ceea ce privește domenii precum securitatea alimentară, mediu, sisteme bancare, cu implicații mai mult sau mai puțin directe asupra suveranității  națiunilor.

Principalele 6 motive de îngrijorare pentru europeni sunt:

  • Situația serviciilor publice, în special cea a domeniului Sănătății, este incertă. Unul dintre obiectivele TTIP este deschiderea sistemelor publice europene de educație, sănătate sau alimentare cu apă pentru companii americane. În esență, această deschidere este un echivalent al privatizării generalizate.
  • ”Convergența legislativă” introdusă de TTIP vizează alinierea standardelor de siguranță alimentară și de mediu la cele americane. Acestea sunt mai puțin stricte decât cele din Europa. De exemplu, 70% din mâncarea procesată vândută în supermarketurile americane conține ingrediente modificate genetic, lucru interzis în Europa. Agricultura americană utilizează pesticide și hormoni de creștere, în vreme ce în Europa aceste tehnologii sunt interzise. Situația este similară în ceea ce privește normele de mediu în domeniul substanțelor cu potențial toxic, de exemplu. În SUA, orice substanță poate fi utilizată până când se demonstrează științific că este periculoasă, în Europa trebuie să dovedești științific că respectiva substanță este sigură înainte să o utilizezi.
  • Reglementări bancare funcționează în sens invers, în sensul că cele americane sunt mult mai stricte după ce Statele Unite a trecut prin criza financiară, în vreme ce în Europa regulle sunt mult mai relaxate.
  • Europa se mai teme că TTIP va aduce o intruziune sporită în viața privată a cetățeanului în paralel cu secretizarea unor activități precum rezultatele studiilor clinice efectuate de companii farmaceutice.
  • Mai multe state europene se tem că TTIP va produce pe continent șomaj, ca efect al migrației forței de muncă spre SUA, acolo unde standardele de muncă și drpturile sindicale sunt mult mai relaxate. Europenii evocă efectele Acordului NAFTA, semnat între Canada, SUA și Mexic, care au provocat în 12 ani, în SUA, pierderea unui milion de locuri de muncă.
  • Poate cea mai mare amenințare la adresa semnării acordului TTIP o constituie introducerea ISDS (Investor-State Dispute Settlements), care permite companiilor să dea în judecată un guvern dacă politicile acestuia produc pierderea profiturilor. Cu alte cuvinte, există pericolul ca companii transnaționale să ajungă să dicteze politicile unor guverne alese democratic.

Acordul TTIP este negociat de către Comisia Europeană în numele blocului comunitar. Acordul îi are ca principali susținători state europene precum Marea Britanie și Olanda, dar și pe președintele Comisiei, Jean Claude Junker.

Administrația Obama dorea ca acest acord să fie finalizat în 2016, în mandatul actualului președinte american, însă opoziția exprimată în Europa de state precum Franța, de o parte a guvernului german sau de grupuri anti-globalizare, ecologiste  sau organizații ale protecției consumatorului au făcut imposibil de îndeplinit acest obiectiv.

(Citiți și: Greenpeace acuză UE că a acceptat coborârea standardelor de siguranță alimentară în negocierile pe TTIP. UE răspunde)

Soartă incertă a acordului similar negociat cu Canada

Comisia Europenă a finalizat anul acesta negocierile unui acord similar, cu Canada, negocieri care au durat aproximativ 5 ani.

Potrivit unui document oficial al Comisiei din 5 iulie 2016, acordul CETA se ridică la standardele europene în materrie de securitate alimentară și drepturi de muncă, oferă condiții predictibile pentru investitori, ajută la protejarea drepturilor intelectuale pentru patente și inovații și protejează produsele tradiționale.

Acordul, spune Comisia Europeană, ”conține toate garanțiile că profitul economic nu se realizează cu costuri pentru democrație, mediu sau securitatea consumatorului”.

Pentru a deveni efectiv, acest acord mai trebuie ratificat de cele 28 de state europene.

De menționat că state precum România și Bulgaria au avertizat că nu vor ratifica acest acord dacă statul canadian nu va revizui politica de vize pentru cetățenii acestor state.

(Citiți și: Întâlnire Dacian Cioloș – Boiko Borisov la Sofia – eforturi diplomatice și proiecte economice comune)

Olanda ar putea organiza un referendum național având ca obiect acest acord, cu șanse semnificative ca CETA să fie respins prin voință populară, cum s-a întâmplat, tot anul acesta, cu acordul de asociere al Ucrainei la UE.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Bun…TTIP-ul ar fi ceva nemaipomenit pentru cele două mari blocuri economice, în fapt cele mai mari (lăsăm deoparte exprimările în PPS – vezi China). Asta pentru cine judecă global.Dar pentru noi? Să vedem…(încerc doar!):

    – investiţii (ale lor la noi, că ale noastre…)? Mira-m-aş! La finele lui 2014 (ultimele date oficiale disponibile;pentru 2015: prin octombrie) SUA aveau 1,1 mld. E investiţii în Ro. Pînă şi McD.-ul a vîndut (recent; acum pînă într-o juma’ de an) ceea ce e chiar de speriat: se ştie că ‘ricanii nu investesc sau îşi retrag bănuţii în/din zonele cu risc… Locul…13 în topul ţărilor de provenienţă a investiţiilor în Ro (vezi? Ghinion!) N-ar fi de blamat dacă locul de 13 ar fi la o juma’ de mld. – 1 mld. de primul, undeva pe-acolo… Imaginaţie: După, presupunem, un TTIP semnat: cît să investească SUA în următorii 5-10 ani? Nu în toată UE, din Portugalia pînă-n Finlanda şi din Franţa pînă-n Bulgaria! Doar în Ro! 5 mld. E? Zău? Hai, fie! Împărţim la numărul de ani şi…Sau poate mai investeşte o dată FMI-ul…
    Ce-am mai putea spune de Canada (tot aşa, negocieri pe un acord de economie şi comerţ) cu un sold de 108 milioane E investiţii în Ro la finele lui 2014….108! Totuşi: avem 26 de ani de la Revoluţie, 23 de ani de la depunerea cererii la AELS, 13 ani (iar, Ghinion!) de la obţinerea/recunoaşterea statutului de economie de piaţă, se fac acuşica 10 ani de la… Concluzie: pentru unii (Americi) suntem un colţ de lume!

    -comerţ: ciudat(?) e că avem excedent în comerţul cu bunuri (cu SUA): exportăm de vreo 1-1,2 mld. E şi importăm de vreo 6-800 de mil. Buuun! Semnăm! Nu ştiu dacă trebuie doar să-mi închipui, dar cred că se duce dracu’ balanţa de plăţi, cu tot cu cont curent, cu tot! Ne vînd ăia pînă şi gîndaci de Colorado cu care ne-am procopsit, gratuit, cu ceva timp în urmă. Cu agricultura lor plină de recolte şi animale modificate/încrucişate genetic (am înţeles că vreo 70% din ,,hambarele” şi cirezile lor) şi cu o economie stimulată încă de FED (,,Totul pentru ,,Front”, Totul pentru Producţie, Totul pentru locuri de muncă!”) o s-o…punem de-o rezervă valutară euro-USD jumi-juma!

    Unii, cu pretenţii, măcar au zis: nu avem pierderi economice în urma blocării/suspendării tratativelor. Dar sînt unii care ce le mai gargarisesc cu nevoia şi beneficiile Ro din perspectiva TTIP…

    PS: nici măcar de stelele de pe steagul lor n-avem nevoie, la cîţi generali avem în ţară…De-am rămîne măcar cu NATO şi cu UE, atîta cît o să mai fie după Brexit…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Bun…TTIP-ul ar fi ceva nemaipomenit pentru cele două mari blocuri economice, în fapt cele mai mari (lăsăm deoparte exprimările în PPS – vezi China). Asta pentru cine judecă global.Dar pentru noi? Să vedem…(încerc doar!):

    – investiţii (ale lor la noi, că ale noastre…)? Mira-m-aş! La finele lui 2014 (ultimele date oficiale disponibile;pentru 2015: prin octombrie) SUA aveau 1,1 mld. E investiţii în Ro. Pînă şi McD.-ul a vîndut (recent; acum pînă într-o juma’ de an) ceea ce e chiar de speriat: se ştie că ‘ricanii nu investesc sau îşi retrag bănuţii în/din zonele cu risc… Locul…13 în topul ţărilor de provenienţă a investiţiilor în Ro (vezi? Ghinion!) N-ar fi de blamat dacă locul de 13 ar fi la o juma’ de mld. – 1 mld. de primul, undeva pe-acolo… Imaginaţie: După, presupunem, un TTIP semnat: cît să investească SUA în următorii 5-10 ani? Nu în toată UE, din Portugalia pînă-n Finlanda şi din Franţa pînă-n Bulgaria! Doar în Ro! 5 mld. E? Zău? Hai, fie! Împărţim la numărul de ani şi…Sau poate mai investeşte o dată FMI-ul…
    Ce-am mai putea spune de Canada (tot aşa, negocieri pe un acord de economie şi comerţ) cu un sold de 108 milioane E investiţii în Ro la finele lui 2014….108! Totuşi: avem 26 de ani de la Revoluţie, 23 de ani de la depunerea cererii la AELS, 13 ani (iar, Ghinion!) de la obţinerea/recunoaşterea statutului de economie de piaţă, se fac acuşica 10 ani de la… Concluzie: pentru unii (Americi) suntem un colţ de lume!

    -comerţ: ciudat(?) e că avem excedent în comerţul cu bunuri (cu SUA): exportăm de vreo 1-1,2 mld. E şi importăm de vreo 6-800 de mil. Buuun! Semnăm! Nu ştiu dacă trebuie doar să-mi închipui, dar cred că se duce dracu’ balanţa de plăţi, cu tot cu cont curent, cu tot! Ne vînd ăia pînă şi gîndaci de Colorado cu care ne-am procopsit, gratuit, cu ceva timp în urmă. Cu agricultura lor plină de recolte şi animale modificate/încrucişate genetic (am înţeles că vreo 70% din ,,hambarele” şi cirezile lor) şi cu o economie stimulată încă de FED (,,Totul pentru ,,Front”, Totul pentru Producţie, Totul pentru locuri de muncă!”) o s-o…punem de-o rezervă valutară euro-USD jumi-juma!

    Unii, cu pretenţii, măcar au zis: nu avem pierderi economice în urma blocării/suspendării tratativelor. Dar sînt unii care ce le mai gargarisesc cu nevoia şi beneficiile Ro din perspectiva TTIP…

    PS: nici măcar de stelele de pe steagul lor n-avem nevoie, la cîţi generali avem în ţară…De-am rămîne măcar cu NATO şi cu UE, atîta cît o să mai fie după Brexit…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: