Discuțiile din acest weekend dintre reprezentanții guvernului și troica FMI-BM-CE pe chestiunea deficitului acceptat în bugetul anului 2015 nu s-au încheiat cu o apropiere între părți, așa cum ar fi fost de așteptat în cursul zilei de duminică.
Presiunea pe modul în care se negociază și datele de la care se pleacă a crescut vineri, când în spațiul public a apărut informația potrivit căreia FMI ar fi cerut încadrarea într-un deficit de 0,9%, față de ținta de 1,4% asumată de România prin strategia de convergență, și, mai ales, față de 2% cât spera guvernul ca, în urma negocierilor, să obțină prin creșterea cheltuielilor la apărare și a celor cu cofinanțarea proiectelor europene.
Diferența dintre cei 0,9% cât se spune că ar fi cerut FMI (de fapt, a propus 1%), și 1,4% cât și-a asumat oficial România în anul 2011 pentru anul 2015 este, însă rezultatul unei neînțelegeri de accepțiune, alimentate de confirmarea plină de ambiguități a ministrului pentru buget, Darius Vâlcov, și are ca punct critic modul în care guvernul a plănuit deficitul pe anul viitor jucând pe cartea excedentului de la finele trimestrului 3 al acestui an.
Anume: deficitul de 0,9 %, de care vorbește FMI ( 1%) , este deficitul structural, calculat după metodologia ESA, și care ține seama de angajamentele de plată ale guvernului și de termenele la care se fac aceste plăți), în timp ce deficitul de care vorbește guvernul (cel de 1,4%) este deficitul cash – așa cum s-a calculat până acum, și care ține cont de plățile efective pe care le face guvernul (cum sunt, de exemplu, plățile adoptate prin cea de-a treia rectificare bugetară, pentru plata pe 2015 a salariilor câștigate de bugetari în instanță).
Diferența dintre cele 2 deficite (cel structural – de care vorbește FMI, și cel cash – de care vorbește guvernul) este esențială : deficitul structural nu mai permite manipularea cheltuielilor de către guvern și neutralizează efectul politico-economic al amânărilor la plată și intrarea în spirala arieratelor.
Toate aceste lucruri se știau, însă încă de anul trecut: o explicație detaliată privind diferența dintre cele ”2 deficite” de care vorbesc guvernul și troica– poate fi citită AICI-LINK.
Discuțiile vor continua până inclusiv în ziua de miercuri, 10 decembrie. Surse din proximitatea negocierilor au declarat pentru cursdeguvernare.ro că reprezentanții FMI au fost, în acest weekend, inflexibili în ce privește cheltuielile pe care și le-a propus guvernul : atât cele plănuite a se face, cât și cele plănuite a se tăia.
Declarațiile tehnice – politizate
Jocul cu excedentul bugetar, din ultimele luni, își pierde orice rațiune odată adusă în discuție calcularea deficitului structural.
Mai întâi, din cauza faptului că excedentul bugetar este unul pur conjunctural, care nu poate fi luat în calcul și în anul 2015 : excedentul s-a făcut pe baza tăierilor de la investiții, suprapuse cu încasarea tranșei din taxa pe construcții speciale. Acest lucru poate șterge din anul 2015 cheltuielile (făcute la a 3-a rectificare) cu salariile câștigate de bugetari în instanță, însă acest lucru este valabil doar în acest moment.
În plus, un lucru neremarcat de nimeni : din cei 8,8 miliarde de lei ”rectificați” de care vorbește ministrul Darius Vâlcov, numai 2,3 miliarde merg la salariile plătibile în contul anului 2015 pentru bugetari, restul sunt despăgubiri (4,1 miliarde) și plată arierare (2,1 miliarde) – ceea ce accentuerază caracterul conjunctural ”degrevării bugetului pe 2015” din excedentul bugetar de acum. Or, angajamentele pe care și le-a luat guvernul în anul electoral 2014 Nu au caracter conjunctural, ci devin angajamente de plată permanente.
Planul guvernului de-a manipula cheltuielile și de-a plimba deficitele dintr-un trimestru în altul nu pare, deci, să ajute în negocierile cu FMI.
Celelalte explicații oferite de autoritățile guvernamentale au caracter politic :
Premierul Ponta : „Eu am trei ani de negocieri cu Fondul şi cu Comisia, că aici e Comisia Europeană. Ei întotdeauna, dacă ne găsesc pe noi mai mici, ştiţi cum se spune, „elevul din ultima bancă”, pe ăla se descarcă multe lucruri. Nu, nu vom accepta niciun fel de deficit mai jos de 1,4. Şi aşa, şi 1,4, cum a fost semnat de domnul Băsescu în 2011, după părerea mea a făcut o mare greşeală, dar a fost, e semnat, nu avem cum să schimbăm. În plus, vrem să obţinem pentru fonduri europene” – a declarat premierul sâmbătă, la postul Antena 3.
Darius Vâlcov, în cadrul unei intervenţii televizate în cursul zilei de vineri, a precizat că solicitarea FMI pe un deficit de 0,9% nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.
Ministrul nu a specificat, însă, care deficit e calculat pe cash și care pe ESA.
Urmărește-ne pe Google News
