Iancu Guda / Bolile companiilor publice – adică politice, la care numai salariile și datoriile cresc

28 iunie, 2019

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din analiza apărută în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Cum ieșim din lumea a doua”.

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI.

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

În contextul apropierii alegerilor politice de anul acesta și anul următor, în ultimele luni se înmulțesc revendicările salariale ale sindicaliștilor de la marile companii de stat având că scop majorarea salariilor și extinderea personalului. Aceștia susțin că angajații câștigă prea puțin și muncesc prea mult. Haideți să vedem ce spun cifrele oficiale:

Halucinantul caz al METROREX

în Noiembrie 2018 angajații companiei Metrorex amenințau cu greva generală dacă nu primesc revendicările de majorare a salariilor cu 42%.

Iară, însă, cum stă compania:

– a înregistrat pierderi operaționale între 20%-30% în fiecare an din ultimii 5 ani, perioadă în care salariul mediu brut / angajat a crescut cu aproape 50% de la 5.839 RON (2013) la 7.555 RON (2017), ajungând să fie de două ori peste media națională (vezi cifrele din tabelul 1)

– înregistrează pierderi nete (eliminând subvențiile primite de la stat) de 55% din cifra de afaceri, în condițiile în care companiile similare din capitalele importante, apropiate, înregistrează un profit mediu de 11% (vezi tabelul 2)
– înregistrează 63 de angajați/ km distanță rețea metrou, cu 20% peste media înregistrată de companiile similare din capitalele importante apropiate (vezi tabelul 2)
– înregistrează un salariu mediu net / angajat de 1.144 EUR, cu aproape 10% peste valoarea absolută a angajaților din companiile similare active în Budapesta, Varșovia și Praga
– Salariile de la Metrorex sunt de două ori peste media națională, în timp ce angajații de la companiile similare active în Budapesta, Varșovia și Praga câștigă doar cu 38% peste media națională!

Care a fost decizia pentru rezolvarea acestei probleme? Care sunt consecințele:

Creșterea salariilor cu 20% și suplimentarea cu 30% a personalului angajat!

(…………………………..)

Creșterea acestor cheltuieli nu poate fi suportată din bugetul companiei, așa că nu sunt decât două variante: fie prețul biletelor va crește în perioada următoare, fie o să crească subvențiile acordate de stat de la bugetul public. În ambele situații, populația plătește aceste decizii, în prima variantă imediat (prin mărirea prețului biletelor) sau, ulterior prin creșterea datoriei publice pentru generațiile viitoare!

Între timp, analizând situațiile financiare ale companiei, investițiile din ultimii cinci ani scad la minimul ultimului deceniu, ceea ce periclitează siguranța pasagerilor și a angajaților companiei.

Povestea fantastică a Complexului Energetic Oltenia – CEO

Precedentul de la Metrorex a reprezentant o ocazie extraordinară pentru sindicaliștii și angajații Complexului Energetic Oltenia (CEO) să își încerce și ei norocul. Așa că mii de angajați ai CEO care activează în cadrul unităților miniere au intrat în grevă, solicitând, printre altele, majorări salariale cu 45% (cu salariul minim de 4.000 RON NET / angajat) și condiții mai bune de lucru.

Analizând situațiile financiare oficiale ale companiei din ultimii 5 ani (cifrele ilustrate în tabelul următor), Complexul Energetic Oltenia este o companie care înregistrează:

– Pierderi din exploatare de 28% în anul 2017, după eliminarea subvențiilor de la stat, în condițiile în care pierderile au fost mult mai mari în trecut. Eliminând subvențiile de la stat, această companie a înregistrat pierderi în fiecare an din ultimul deceniu,
– Pierderile de peste 50% din perioada 2013-2014 au fost reduse la jumătate după restructurări de aproape o treime, numărul de angajați scăzând de la 18.620 (2013) la 13.704 (2017)
– Totuși, salariul mediu brut/angajat înregistrat în anul 2017 a fost de 5.426 RON, cu aproape 50% poște media națională.

Care a fost decizia pentru rezolvarea acestei probleme? Care sunt consecințele?

După mediatizarea publică a cazului (inclusiv implicarea Primului-Ministru), se caută o soluție pentru exceptarea acestei companii de la plata impozitului de 2% pe cifră de afaceri și de satisfacere a solicitărilor.

În contextul investițiilor aproape inexistente în ultimii cinci ani, activele corporale ale acestei companii au scăzut de la 7,1 mld RON (2014) la doar 6,1 mld RON (2017). Învechirea instalațiilor și echipamentelor folosite periclitează siguranța oamenilor și cauzează deseori avarii accidentale la funcționarea corespunzătoare a companiei, diminuând producția și stocurile aferente.

(………………………………….)

Nivelul producției nu acoperă necesarul de consum intern. Astfel, România importă energie la capacitate maximă din Ungaria, în timp ce prețul spot al curentului electric cotat la piața din București pentru livrare a două zi, depășește în fiecare zi din ultima săptămână noi maxime istorice în România și este la cel mai ridicat nivel din UE.

Cazul CFR călători: ai zice că pacientul e mor, dacă n-ar cere într-una bani

Încurajați de „poveștile de succes” ale colegilor din Metrorex și CEO, sindicaliștii și angajații din CFR se gândesc să profite de anul electoral pentru a pune o presiune fără precedent pe Ministerul Transporturilor, așa că aceștia cer salarii mai mari și amenință cu greva.

Lista e, desigur, mai lungă: adoptarea de urgentă a Statutului Personalului Feroviar și alocarea de fonduri europene pentru modernizarea parcului de trenuri CFR Călători. De asemenea, pe lista revendicărilor se află și numirea unui ministru al Transporturilor competent și, nu în ultimul rând, creșterea salariilor angajaților (desigur, nu puteau să lipsească revendicările privind majorarea de salarii).

Să vedem, însă, cum arată situațiile financiare oficiale ale CFR Călători pentru ultimii patru ani (2014-2017), conform cifrelor ilustrate în tabelul următor:

Jumătate din veniturile companiei sunt subvenționate de către stat în fiecare an analizat. Fără acestea, compania înregistrează pierderi operaționale între 65%-70%,
Salariul mediu brut / angajat a crescut cu 50% în ultimii patru ani, de la 3.531 RON (2014) la 5.110 RON (2017), fiind cu aproape 50% peste media înregistrată la nivelul mediului de afaceri,
Valoarea activelor corporale a scăzut de la 3,7 mld RON (2014) la 3,2 mld RON (2017), în contextul investițiilor foarte reduse din ultimii ani.

Care sunt consecințele lipsei de investiții din ultimii ani?

Infrastructura de transport feroviar este învechită, majoritatea trenurilor sunt foarte vechi iar condițiile de transport pentru majoritatea liniilor CFR nu sunt demne de o țară civilizată membră a UE.

Conform cifrelor oficiale publicate de companie, întârzierea totală a trenurilor CFR Călători din 2017 a fost de 4,5 milioane de minute (aproximativ 8,5 ani). Prin comparație cu 2016, întârzierile, în loc să scadă, au crescut cu mai mult de un procent. Ingrijorător este că de la an la an, întârzierile sunt tot mai mari.

Compania de stat reușise să imbunătătească situația în 2014, când întârzierile au scăzut la 2,22 milioane de minute. De asemenea, crește numărul accidentelor cu trenuri deraiate din cauza infrastructurii deteriorate.

(……………………………………)

***
Analiza integrală poate fi citită în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Cum ieșim din lumea a doua”.