Judecătorul Horațius Dumbravă a propus joi, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, sesizarea Curţii Constituţionale cu un eventual conflict între puterea judecătorească și Parlament, deoarece legislativul se opune înfăptuirii justiției prin refuzul de a ridica imunitatea unor miniștri.
UPDATE: Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat că opiniile sunt împărţite în privinţa sesizării, iar discuţiile vor fi continuate luni: “Deocamdată se va pune în discuția unui comisii din cadrul CSM această chestiune. Comisia va avea loc luni. O să vedem punctele de vedere ale mai multor colegi. (…) O să fie o dezbatere juridică. Sunt diverse opinii. O să vedem după ziua de luni” , a declarat Robert Cazanciuc, citat de Agerpres.
Preşedintele CSM, Adrian Bordea, a menționat că această problemă trebuie mai întâi discutată în Comisia 1 și după ce va fi exprimat un punct de vedere va fi dezbătută și în plen: „Eu mă tem foarte tare de CCR pentru că și-a schimbat suprinzător practica”, a declarat Adrian Bordea.
Această acţiune ar fi o premieră, până acum existând doar sesizare a CSM pe conflict între puterea judecătorească şi legislativ pe subiectul incompatibilităţii senatorului Akos Mora (UDMR).
Horaţius Dumbravă, care a deţinut în urmă cu doi ani şi poziţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a mai anunțat că va înainta și președintelui Traian Băsescu o scrisoare deschisă pe acest subiect.
În momentul de faţă, în legislativ există şase parlamentari (trei de la PNL, unul de la UDMR şi doi de la PSD) pentru care a fost refuzată ridicarea imunităţii în vederea începerii urmăririi penale sau a arestării preventive.
De asemenea, există şi doi parlamentari pentru care colegii lor refuză să constate încetarea mandatului ca urmare a deciziei definitive privind starea de incompatibilitate.
Conflict constituţional pe incompatibilitatea lui Akos Mora
CSM a mai avut o astfel de iniţiativă anul trecut, după ce Senatul a ignorat de mai multe ori cererea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) de a constata încetarea mandatului lui Akos Mora (UDM). În septembrie 2013, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) s-a pronunţat definitiv pe incompatibilitatea lui Akos Mora, CSM a cerut Curţii Constituţionale să analizeze existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească (reprezentată de ICCJ) şi autoritatea legiuitoare (reprezentată de Senat). CCR a dat dreptate Consiliului, iar prin motivarea deciziei a obligat Parlamentul să clarifice legislaţia în vigoare.
Akos Mora este şi în acest moment senator al României, parlamentarii susţinând că acesta nu ar trebui să-şi piardă mandatul, deoarece incompatibilitatea nu are legătură cu statutul său de ales, ci era anterioară obţinerii mandatului.
Miercuri, 12 martie 2014, ANI a constatat că 32 de parlamentari – 22 de deputaţi şi 10 senatori, printre care se numără Petre Roman şi Sorin Ilieşiu (recent exclus din PNL, pentru că l-a propus pe Călin Popescu Tăriceanu la preşedinţia PNL), s-au aflat în stare de incompatibilitate, se spune într-un comunicat al instituţiei.
Constatările sunt definitive doar dacă nu sunt contestate la Curtea de Apel Bucureşti sau dacă ANI câştigă procesele cu cei care atacă deciziile.
Dacă cei 32 de parlamentari vor fi declaraţi definitiv incompaibili, ei îşi pierd mandatul şi nu mai au voie să ocupe timp de 3 ani de la pronunţare o funcţie similară.
Marţi, când Camera Deputaţilor a respins cererea DNA de ridicarea a imunităţii fostului ministru al Finanţelor, Daniel Ciţoiu, pentru a se putea începe urmărirea penală a acestuia în dosarul ASF – Carpatica, preşedintele Traian Băsescu a avut o intervenţie televizată în care a criticat aspru modul în care legislativul îi protejează pe parlamentarii importanţi.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi seara că România bate degeaba la porţile Schengen, cât timp parlamentarii refuză să le ridice imunitatea colegilor importanţi, cum este şi fostul ministru al Finanţelor Daniel Chiţoiu, în cazul căruia deputaţii au respins cererea de începere a urmării penale în dosarul ASF – Carpatica.
El nu este însă o excepţie, a explicat şeful statului, iar această situaţie confirmă criticile din rapoartele MCV, ale Comisiei Europene şi ale Departamentului de Stat al SUA, unde se spune că în România nu există voinţă politică pentru combaterea corupţiei.
Despre imunitatea lui Daniel Chiţoiu
Primul subiect abordat de preşedintele României s-a referit la refuzul parlamentarilor din Camera Deputaţilor de a aproba începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru al Finanţelor Daniel Chiţoiu.
Marţi, doar 108 parlamentari au votat pentru aviz de aprobare, în timp ce 248 de deputaţi au fost împotrivă.
- Noul episod, cel legat de fostul ministru al Finanţelor Daniel Chiţoiu este o confirmare a celor înscrise în Raportul MCV, în cel al Comisiei Europene şi al Departamentului de stat al SUA, că Parlamentul este o instituţie care nu respectă instituţiile statului de drept.
- Ce s-a întâmplat în Camera Deputaţilor are şi o altă conotaţie, deoarece solicitarea DNA viza modul în care o Ordonanţă de Urgenţă cu privire la ASF a fost emisă şi manipulată de diverşi politicieni şi confirmă faptul că Guvernul Ponta este un guvern corupt. Dacă s-ar fi dat aviz, cu certitudine trebuia (Daniel Chiţoiu – n. red.) să spună cum a primit aviz de la premier şi cum o ordonanţă care nu a circulat pe la toţi miniştri a fost aprobată peste noapte.
- Chiţoiu a spus în Parlament minciuni care au părut a fi o justificare.
- Parlamentarii au protejat investigarea unui act de corupţie la nivel guvernamental.
Despre piedicile puse de Parlament Justiţiei
Şeful statului a enumerat toate cazurile în care parlamentarii s-au opus, în ultimul timp, încercării procurorilor de a-i ancheta sau de a-i aresta preventiv pe unii deputaţi sau senatori:
- Parlamentarii refuză să constate încetarea mandatului a doi parlamentari declaraţi definitiv incompatibili de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: Daniel Akos Mora şi Ştefan Bucur Stoica
- Există un număr destul de mare de parlamentari pentru care s-a cerut aprobare pentru urmărire penală, iar cele două camere au dat aviz de respingere: Varujan Vosganian (PNL), Laszlo Borbely (UDMR), Victor Paul Dobre (PNL), Daniel Chiţoiu (PNL).
- De asemenea, parlamentarii au refuzat ridicarea imunităţii în vederea arestării lui Ion Stan (PSD) şi Vlad Cosma (PSD).
- În cazul „parlamentarului-auto”, Gheorghe Coman (PC), care nu ştia nici pe ce lume se află, Parlamentul a aprobat imediat arestarea. Este foarte mare diferenţa de tratament. Este vorba de politicieni care sunt parte a sistemului corupt din Parlament, cei pentru care nu s-a încuviinţat urmărirea penală… Parlamentari cu ştate vechi, care fac parte din corupţia transpartinică ce se mişcă în Parlament cu solidaritate egală din partea tuturor.
- Sunt oameni influenţi, care pot influenţa votul când alţi parlamentari ajung la necaz.
- Facem eforturi uriaşe să deschidem porţile Schengen, dar parlamentarilor nu le pasă, fac rău României, discreditând statul român şi demonstrând că nu există voinţă politică pentru combaterea corupţiei, aşa cum spun rapoartele.
- Asta s-a realizat şi azi cu „finul Chiţoiu”, parte dintr-un grup mai mare, din care face parte “naşul Ruşanu”, şi cu tentacule în multe domenii importante.
- Românii trebuie informaţi, să ştie cine le face rău, cine îi discreditează.
