Cel mai valoros activ al statului român, compania strategică Hidroelectrica a depus pe data de 15 iunie o cerere la Tribunalul Bucureşti, prin care solicită intrarea în insolvenţă. Instanţa va lua în discuţie cererea miercuri, 20 iunie.
Cererea de insolvenţă vine la capatul unui lung şir de încercări ale autorităţilor de-a rezilia sau de-a renegocia contractele preferenţiale – aşa numitele contracte directe – pe care societatea le-a semnat pe lângă piaţa de energie, cu aşa numiţii „băieţi deştepţi”.
Contractele preferenţiale şi ancheta Comisiei Europene
Rezilierea acestor contracte sau alinirea lor la condiţiile din piaţă au făcut obiectul multor presiuni din partea troicii FMI-BM-CE, reprezentanţii acetsor instituţii insistând, în ultimii 3 ani, pe faptul că statul român pierde până la 250 de milioane de euro anual din aceste contracte.
“Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica, producătorul român de hidroenergie controlat de stat, a achiziţionat sau a vândut energie electrică la tarife preferenţiale mai multor comercianţi de energie electrică, clienţi industriali şi producători de energie, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de funcţionare, prin creşterea veniturilor acestora sau printr-o combinaţie a celor două elemente, astfel încălcând normele UE în materie de ajutoare de stat. (…) Există indicii potrivit cărora statul ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date“, anunţa Comisia Europeană într-un comunicat dat publicităţii pe 24 aprilie.
Emil Boc, Cătălin Predoiu, MR Ungureanu, Victor Ponta şi Daniel Chiţoiu a făcut referiri repetate la necesitatea de-a rezilia aceste contracte. Nu s-a găsit însă o cale juridică prin care statul român să nu plătească penalităţile aferente rezilierii unilaterale. .
Ultimul termen promis de autorităţi îi aparţinea ministrului Economiei Daniel Chiţoiu, care, la începutul lunii mai, îşi exprima speranţa că la începutul lunii iunie aceste contracte vor fi modificate sau reziliate. La începutul acestei luni, Ministerul economiei anunţa chiar că, în urma negocierilor, s-a ajuns la un acord cu companiile care cumpără, mult sub preţul pieţei, curent electric ieftin de la Hidroelectrica – însă ministerul nu a dat alte detalii.
Încercările autorităţilor române au fost susţinute şi de ameninţări din partea Comisiei Europene. În luna aprilie, Comisia anunţa deschiderea unei anchete privind firmele care cumpără curent electric sub preţul pieţei de la Hidroelectrica, suspectând că preţurile mici sunt, de fapt, un ajutor mascat acordat de către statul român. Comisia preciza, de asemenea, că dacă ancheta va descoperi avantajareac „băieţilor deştepţi”, aceştia vor trebui să înapoieze banii (circa un miliard de euro) de care au beneficiat în ultimii ani, plus penalităţile aferente.
În paralel cu Comisia Europeană, şi Consiliul Concurenţei din România a deschis ancheta.
Pe 8 iunie, premierul Victor Ponta a anunţat că a format o comisie interministerială care să evalueze situaţia de la Hidroelectrica cu termen de o săptămână pentru tragerea concluziilor. Şapte zile mai târziu, Hidroelectrica depunea în instanţă cererea de insolvenţă.
Contractele tuturor guvernelor
Contractele preferenţiale făcute de Hidroelectrica – furnizorul celui mai ieftin curent electric din România – au ajuns la apropieţii tuturor guvernelor din ultimii 10 ani.
Ele au început în mandatul guvernului Adrian Năstase, când ministru al economiei era Dan Ioan Popescu, astfel încât unul dintre marii beneficiari ai contractelor directe a fost Energy Holding, firma lui Bogdan Buzăianu, apropiat şi fin al ministrului. O altă firmă beneficiară a fost Grivco, a lui Dan Voiculescu, după ce Codruţ Şereş a ajuns ministru din partea PC.Lista befeciairilor favorizaţi s-a întins până în guvernul Boc, când Adriean Videanu din poziţia de ministru al Economiei, a renegociat şi prelungit aceste contracte.
(Citeşte AICI cine au fost BENEFICIARII contractelor Hidroelectrica cu „băieţii deştepţi” şi care a fost sprijinul lor politic.)
Ultima oră:
Într-un comunicat dat publicităţii, Ministerul Economiei transmite că decizia de a cere insolvenţa aparţine Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica, iar ministerul nu se amestecă în această situaţie. Cu toate acestea, Ministerul face parte din grupul interministerial care, la cererea premierului Victor Ponta, a fost înfiinţat pe 8 iunie să evalueze situaţia companiei.
Potrivit comunicatului, Ministerul evită, astfel, posibilitatea de-a influenţa instantele de judecată care vor decide asupra cererii de insolvenţă.
Cifrele Hidroelectrica
Hidroelectrica a avutîn anul 2011 o cifră de afaceri de circa 3,020 miliarde de lei, în cădere, pe fondul secetei care a impus şi invocarea de către companie a situaţiei de forţă majoră, faţă de anul 2010, când a avut o cifră de afaceri cu aproximativ 260 de milioane de lei mai mare (aproximativ 3,275 miliarde lei). Din cei 3,02 miliarde obţinute în 2011, circa 1,5 miliarde lei au provenit din contractele derulate preferenţial pe lângă preţul de piaţă.
Corespunzător, a scăzut şi profitul în 2011, la doar 6,4 milioane de lei (aproximativ 1,5 milioane de euro), faţă de 292 de milioane de lei (aproximativ 55 de milioane de euro) cât obţinuse în 2010.
Pe de altă parte, Hidroelectrica avea, la finene lui 2011 datorii de circa 4, 15 miliarde de lei, din care 2,6 miliarde cu scadenţă sub un an.
Potrivit estimărilor făcute de FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, contractele directe ale Hidroelectrica sub preţul pieţei îi produc acesteia daune cuprinse între 200 şi 250 de milioane de euro anual.
