Hemoragia banilor care ies din fondurile mutuale crește, mai ales din cauza deprecierii titlurilor de stat, și stagnează din depozitele bancare, și ca urmare a creșterii dobânzilor.
Retragerile nete din fondurile mutuale din anul 2022 s-au adâncit până la mai mult de 5,45 de miliarde de lei, în septembrie. Valoarea totală a depozitelor bancare ale populației a scăzut din nou în august, cu 2,03 miliarde de lei, până la echivalentul a 283,45 miliarde de lei.
În vreme ce tendința ieșirilor nete din fondurile mutuale (diferențele dintre retrageri și plasamente) este liniară, variațiile depozitelor bancare sunt relativ constante, potrivit celor mai recente date ale Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și ale Băncii Naționale a României (BNR).
Valoarea totală a depozitelor se mișcă între 283 și 285 miliarde de lei, din aprilie încoace, după șocul retragerilor de peste 4,4 miliarde de lei din martie.
De ce se retrag bani din fondurilor mutuale
Cele mai mari retrageri din investiții sunt din fondurile mutuale de venit fix, care investesc mai ales în obligațiuni și cu mare precădere în titluri de stat.
Prețurile titlurilor de stat au scăzut, sub presiunea inflației și a nevoii tot mai mari de împrumuturi ale Guvernului. Asta înseamnă pierdere de capital pe termen scurt, la același volum de titluri.
În vremuri normale nu ar trebui ca fenomenul să provoace emoții peste rațiunea de a investi în fondurile de obligațiuni, care au un orizont de fructificare de 3-5 ani.
Cum, însă, nu există perspective sigure pentru încetarea războiului de la granițele României, marile emoții copleșesc calculele raționale.
Banii sunt reorientați spre consum (inclusiv vacanțe).
Astfel că puțini investitori sunt sensibili la argumentele administratorilor de fonduri: la scadență titlurile de stat și obligațiunile vor da înapoi toată valoarea nominală și câștigul va fi mai mare datorită achizițiilor de titluri la prețurile mai mici (respectiv la randamentele mai mari) de pe piață, potrivit profesioniștilor din domeniu.
Spre deosebire de fondurile mutuale (numite „deschise” pentru că plasamentele și retragerile pot fi făcute zilnic), administratorii de fonduri de pensii chiar au confortul de a reinvesti în titluri de stat, la prețuri mai mici și randamente mai mari.
Creșterea dobânzilor tinde să oprească scăderea depozitelor
Dobânda medie la depozitele noi la termen făcute de populație a crescut de la 2,07% în martie – prima lună de război în Ucraina, până la 6,27% în august, potrivit celor mai recente date ale BNR.
Și băncile au continuat creșterile, unele prin produse speciale, pe termen foarte scurt, unde dobânda poate ajunge și la 10%.
Astfel că, deși dobânda este mult sub inflația care a depășit 15%, volumul retragerilor din depozite pare că se stabilizează, inclusiv din cauza amenințării cu scumpirile energetice.
***
Urmărește-ne pe Google News
