joi

2 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 februarie, 2020

Sediul companiei Yukos, înaintea desființării

Curtea de Apel din Haga a decis în favoarea acţionarilor fostului colos petrolier rus Yukos și a confirmat o decizie anterioară care a Curții Permanente de arbitraj (PCA) care obliga Rusia să plătească despăgubiri de 50 de miliarde de dolari.

A fost astfel anulată verdictul unui alt tribunal din Olanda (Curtea Districtuală din Haga), la care făcuse apel statul rus şi care decisese în favoarea acestuia. Curtea de Apel de la Haga a considerat „incorect” această decizie și a repus-o în vigoare pe cea inițială a PCA, potrivit Reuters.

Rusia a anunțat că va contesta cea mai recentă decizie.


Procesul a fos declanșat de GML, cunoscută anterior ca Group Menatep Ltd, care deținea peste 70% din acțiunile Yukos, cea mai mare companie petrolieră rusă până în 2006. GML a acuzat autorităţile ruse că au plănuit desfiiinţarea companiei din rațiuni politice, pentru că patronul ei, Mihail Hodorkovski, era un oponent al lui Vladimir Putin.

Rusia a fost condamnată în 2014 la despăgubiri de către CPA în 2014, dar Rusia a refuzat să respcte decizia, motivând că CPA nu ar fi fost competentă să decidă compensaţii băneşti. Pe acest considerent, un tribunal olandez a anulat decizia în 2016. Foștii acționari au contestat şi au câştigat.

Mihail Hodorkovski a fost unul din oligarhi ruși din vremea lui Boris Elțîn, predecesorul lui Vladimir Putin. Inamic declarat al lui Valdimir Putin, Mihail Hodorkovski a fost arestat în 2003 pentru evaziune fiscală și eliberat după un deceniu petrecut în închisoare.

Acuzată de asemeni de fraude fiscale, Yukos a lichidată judiciar în august 2006 și preluată în cea mai mare parte de o companie de stat relativ obscură, Rosneft. Aceasta a devenit, astfel, un colos de talie internațională, a cărui conducere a fost încredințată lui Igor Secin, unul dintre oamenii de încredere ai lui Vladimir Putin.


Disputa juridică în privinţa deciziei de despăgubire s-a concentrat pe valabilitatea Tratatului privind Carta energiei (ECT), care protejează investițiile internaționale în proiecte energetice. Curtea Districtuală din Haga, care decisese în favoarea Rusiei, a motivat că PCA (curtea de arbitraj) nu ar fi avut competență, pentru că Rusia a semnat, dar nu a și ratificat tratatul.

În apel, judecătorii PCA au afirmat că, totuși, Rusia ar fi putut să nu aplice tratatul doar dacă ar fi contravenit legii ruse. Or, „curtea estimează că nu a avut loc o încălcare a legii rusești”, spune comunicatul curţii.

Afacerea Iukos este considerat un punct de cotitură al istorieri ruse sub condducerea autoritară a lui Vladimir Putin, pentru că a r fi preluat frâiele puterii absolute punându-i sub control pe marii oligarhi ruși din vremea lui Boris Elțîn.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: