Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Guvernul scurtează PNDI – programul cel mai criticat de FMI pentru lipsa de transparenţă

de Razvan Diaconu 24.4.2012

Guvernul a decis marţi că la prima rectificare bugetară va diminua cu 15,9 miliarde de lei creditele de angajament pentru Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, program pus la punct şi susţinut de ministerul Dezvoltării în timpul guvernului Emil Boc.

Tăierea va avea efect asupra creditelor bugetare până în anul 2020.

Guvernul restrânge PNDI în condiţiile reducerii bugetelor, pentru  respectarea angajamentelor asumate de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Unde se fac tăieri:

  • Nu vor mai putea fi încheiate contracte cu executanţii de lucrări, prestatorii de servicii şi furnizorii. Excepţie vor face pachetele de lucrări sau servicii pentru care rezultatul procedurii de achiziţie publică a fost comunicat anterior datei de intrare în vigoare a măsurii de reducere a sumelor destinate creditelor de angajament prin PNDI.
  • Pentru proiectul prioritar 10.000 kilometri drumuri judeţene şi de interes local, gestionat de Ministerul Dezvoltării în cadrul PNDI, au fost încheiate, până în prezent, patru contracte de lucrări în valoare de 2,939 miliarde lei (inclusiv TVA), pentru judeţele Arad, Bihor, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Buzău şi Vrancea.
  • Au mai fost atribuite, urmând să fie semnate, alte patru contracte de lucrări în valoare 1,27 miliarde lei (inclusiv TVA), pentru judeţele Argeş, Braşov, Dâmboviţa şi Teleorman.

FMI a cerut Guvernului să oprească PNDI-ul

În cel mai recent raport al delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în acordul cu România, experţii FMI cer Guvernului să opreacă PNDI, pentru că este lipsit de transparenţă în cheltuirea banilor de la bugetul de stat, permiţând decontări dubioase.

FMI a mai considerat atunci că PNDI face şi concurenţă proiectelor pe fonduri eropene, împiedicând astfel absorbţia banilor de la UE, în condiâiile în care mai ales autorităţile locale vor opta pentru accesarea de proiecte în cadrul programului pe bani de la buget, mult mai puţin verificat decât proiectele eurpene.

”Recentele acţiuni ale Guvernului în proiecte de capital în afara bugetului, cum ar fi PNDI, merg în direcţia greşită în ceea ce priveşte îmbunătăţirea transparenţei şi controlului resurselor publice şi ar trebui să fie oprite”, se arată în documentul FMI din 19 martie.

Răspunsul Guvernului la solicitările FMI pare mai degrabă lipsit de fermitate împotriva PNDI, căruia îi programează cheltuieli anuale de 1 miliard de lei pentru lucrări recepţionate şi nerecepţionate.

În Programul de convergenţă 2012-2015, aprobat de guvern în aprilie, se prevede că prioritizarea investiţiilor va fi făcută în perioada menţionată şi prin ”monitorizarea proiectelor finanţate prin PNDI”.

”În perioada 2012 – 2015, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor pot dispune de execuţia de lucrări atât recepţionate cât şi nerecepţionate în cuantum de 1 miliard lei pentru fiecare an din perioada menţionată” – precizează Guvernul.

Tot în Programul de convergenţă, Guvernul menţionează că PNDI se va derula în perioada 2011 – 2015 iar plata lucrărilor se va face până în 2020.

Drumuri judeţene de miliarde de lei

Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii – derulat integral pe bani de la bugetul de stat – a fost pus în discuţie şi la întocmirea bugetului de stat pe anul 2012. Atunci, specialiştii din Finanţe se plângeau că programul promovat de Elena Udrea ar creşte ţinta de deficit de la 1,9% la 2,1%. În cele din urmă, în urma negocierilor cu FMI, Guvernul s-a angajat la un deficit de 1,9% din PIB, însă în discuţiile din coaliţie a rămas în calcul adăugarea a încă 0,2 puncte procentuale la deficit pentru desfăşurarea PNDI.

În programul de investiţii publice al Guvernului, pe anul 2012, PNDI figurează cu proiecte aflate în derulare din anul 2011 de 2,253 miliarde de lei.

Aceste lucrări fac parte din secţiunea PNDI prin care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului îşi propune să realizeze 10.000 km de drumuri judeţene şi de interes local.

De asemenea, tot în anul 2011 MDRT a organizat licitaţii cu valori estimate de 88 de milioane de lei pentru construcţia de creşe în patru judeţe.

PNDI a fost înfiinţat în noiembrie 2010, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Emil Boc, la iniţiativa Elenei Udrea, ministrul de atunci al Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii este compus din 6 subprograme gestionate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (primele 4) şi Ministerul Mediului şi Pădurilor (următoarele 2):

  • 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local
  • Modernizarea satului romanesc
  • Sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate
  • Alimentare cu apă a localităţilor
  • Programe multianuale de mediu şi gospodărire a apelor
  • Infrastructura în domeniul gospodăririi apelor, lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor, mărirea gradului şi/sau de siguranţă a barajelor şi reabilitarea şi protecţia zonei costiere.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.4.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult

Stiri

Contraperformanță cu repetiție: Transgaz, scădere cu 30% a profitului net în 2019. Cauzele

Adrian N Ionescu

Profitul net al Transgaz (TGN) a scăzut cu 29,5% în 2019, o reducere mai mare decât cea din 2018 ( -14,3%), potrivit unui raport al… Mai mult

Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult