miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 iulie, 2011

Investiţiile guvernamentale au crescut cu 27,33 % în prima jumătate a anului 2011, faţă de perioada similară a anului 2010, în condiţiile în care Executivul a avut la dispoziţie în acest an fondurile pentru investiţii încă din primul semestru, spre deosebire de anul precedent – anunţă într-un comunicat Ministerul Finanţelor (MFP).

”Costurile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost pe primele şase luni în sumă de 14,86 miliarde lei, faţă de 11,67 miliarde lei înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent”, se arată în comunicatul referitor la la execuţia bugetară pe primul semestru al anului 2011.

În negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, Guvernul a anunţat, la sfârşitul anului trecut, că a obţinut posibilitatea să pună banii de investiţii în bugetul pe anul 2011, încă din primul semestru, pentru a demara lucrările de stat care să aducă locuri de muncă în economie.


”Opţiunea noastră a fost să avem banii de investiţii puşi în trimestrele 1 şi 2, pentru a-i putea cheltui până la sfârşitul anului. Dacă vă veţi uita în scrisoare, mai e un lucru extrem de important: în cazul în care România absoarbe banii de investiţii în primele şase luni, instituţiile şi Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a continua investiţiile”, anunţa preşedintele Traian Băsescu, în noiembrie 2010.

În iunie 2011, entuziasmul lui Băsescu avea să se transforme în ameninţări disperate la adresa miniştrilor care nu şi-au cheltuit banii de investiţii alocaţi pe primul semestru.

”Domnilor miniştri, vreau să ne înţelegem foarte bine. Este măsura capacităţii dumneavastră. Anul acesta nu puteţi spune că nu am putut face investiţii că mi-a pus banii în trimestrul patru, când tocmai venea zăpada. Aţi avut banii din ianuarie. Modul cum se realizează investiţiile cred eu că ar trebui să fie principalul reper de a considera că poţi face parte dintr-un Guvern, pentru că banii pe care nu-i cheltuiţi eventual, sunt bani care n-au creat locuri de muncă şi discutăm de o perioadă de criză economică”, le-a spus Băsescu miniştrilor, la o şedinţă de guvern de la începutul lunii iunie.

După mai puţin de două luni,  preşedintele Băsescu se declară mulţumit de nivelul investiţiilor pe prima jumătate de an:


”Eu, personal, sunt mulţumit de utilizarea banilor pentru investiţii şi acest lucru s-a văzut şi în ce s-a întâmplat: este pentru prima dată când în luna mai construcţiile au trecut pe plus, datorită investiţiilor guvernamentale, că n-a făcut nimeni mari investiţii imobiliare în primul trimestru”, a spus Băsescu, luni, într-un interviu pentru TVR1.

Potrivit lui Băsescu, miniştrii Elena Udrea, de la Dezvoltare Regională şi Turism, şi Anca Boagiu, de la Transporturi şi Infrastructură, sunt cei mai performanţi membri ai Guvernului, cu investiţii de 85%, respectiv, 82,5% din banii alocaţi pentru prima jumătate a anului.

Un alt capitol important al execuţiei bugetare pe primul semestru, cel referitor la fondurile europene, stă mai bine decât investiţiile.

”Lucrurile s-au corectat” într-o lună şi la absorbţia fondurilor UE de 3%

Potrivit MFP, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au crescut, în prima jumătate a anului 2011 cu 60,9% faţă de primele şase luni ale anului 2010.

De asemenea, sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au crescut cu 16,4% în semestrul I al anului 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010.

Despre absorbţia fondurilor europene, preşedintele Băsescu s-a declarat, luni, mulţumit, arătând că s-au înregistrat progrese faţă de nivelul de 3% criticat de şeful Comisiei Europene, Jose Marroso, într-o scrisoare adresată premierului Boc, în 23 iunie 2011.

”Aşa este, este vorba de luna iunie. Între timp lucrurile s-au corectat”, a susţinut Băsescu la TVR1. Dar despre actuala rată ”corectată” a absorbţiei, şeful statului a spus că ”n-o putem evalua”.

De asemenea, el a subliniat că noul minister pentru fondurile europene se va forma odată cu revenirea Parlamentului în sesiune de lucru, în septembrie, pentru ca Legislativul să voteze noua configuraţie a Guvernului.

Viitorul ministru a şi fost convenit cu premierul Emil Boc, urmând să fie desemnată o persoană credibilă la Bruxelles.

”Nu fac un secret din a vă spune că ştiu cine va fi, e convenit cu premierul. Şi va fi la momentul la care Parlamentul este aici. (…) În primul rând trebuie să fie un om credibil la Bruxelles”, a spus Băsescu, la TVR1.

Un nume vehiculat pentru acest post este cel al consilierului prezidenţial Leonard Orban, fost comisar european pentru multilingvism, însă Băsescu a nu a confirmat, dar nici nu a infirmat posibilitatea.

Deficitul bugetar – sub ţinta convenită cu FMI

Conform execuţiei bugetare, deficitul bugetului general consolidat a fost de 11,3 miliarde de lei în primele şase luni ale anului 2011, echivalentul a 2,07% din PIB, sub ţinta de 12,6 miliarde lei convenită cu FMI, se arată în comunicatul MFP.

Potrivit înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional şi celelalte instituţii internaţionale, deficitul bugetar nu trebuie să depăşească în acest an 24 miliarde de lei, echivalentul a 4,4% din PIB.

Veniturile încasate la bugetul general consolidat au însumat 85 miliarde lei, în urcare cu 9,6% faţă de nivelul din anul precedent, în principal ca urmare a creşterii încasărilor din taxa pe valoare adăugată (+31,5%), accize (+27,1%) şi venituri din capital (+58,9%).

Şi încasările din contribuţii de asigurări sociale au continuat să se îmbunătăţească, fiind cu 4,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, iar încasările din impozitul pe profit au depăşit pe cele din aceeaşi perioadă a anului precedent cu 1,42%.

În schimb, încasările din venituri nefiscale în primul semestru al anului 2011 s-au micşorat cu 8,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

De asemenea, cheltuielile bugetului general consolidat – în sumă de 96,2 miliarde lei – au înregistrat o uşoară creştere, în termeni nominali, cu 0,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ca urmare a creşterii cheltuielilor de cofinanţare pentru proiecte cu finanţare nerambursabilă, însă ca pondere în PIB s-au redus cu 0,9 puncte procentuale.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 14,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cea mai mare majorare fiind la bugetul de stat (21,9%) ca urmare a reclasificării unor cheltuieli la bunuri şi servicii la Ministerul Sănătăţii.

La bugetele locale avansul a fost de 21,4% ca urmare a preluării spitalelor de către unităţile administrativ teritoriale, iar la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate creşterea s-a situat la 14,6%, pe fondul plăţilor efectuate pentru servicii medicale şi medicamente.

Alte categorii de cheltuieli se menţin sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent: cheltuielile de personal (-18,9%), subvenţii (-18,6%), asistenţă socială (-2,4%).

Totodată, cheltuielile cu dobânzile au urcat cu 29,3%, ca urmare a datoriei contractate pentru finanţarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi şi a celor curente.

 

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: