ANAF va fi reorganizată anul viitor cu opt direcţii regionale, iar în 2015 numărul de administraţii financiare va fi drastic redus, la 20% din unităţile actuale, doar una în fiecare judeţ, urmând ca direcţiile regionale de finanţe publice, vamă şi gardă financiară să fuzioneze într-o unică structură, relatează Mediafax.
În prezent, în structura Agenţiei naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), pe lângă aparatul propriu, funcţionează 42 de direcţii judeţene ale finanţelor publice şi circa 220 de administraţii ale finanţelor publice municipale, orăşeneşti, comunale şi ale sectoarelor din Bucureşti. Tot sub coordonarea ANAF activează Garda Financiară şi Administraţia Naţională a Vămilor.
Măsurile de reorganizare ANAF vor fi derulate în baza programului convenit cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi au fost introduse în noul Program de convergenţă, aprobat, miercuri, de Guvern.
Potrivit documentului, principalele îmbunătăţiri procedurale pe care ANAF le va implementa în perioada 2012-2016 sunt creşterea gradului de declarare electronică la distanţă până la 98% din totalul declaraţiilor primite pentru persoanele juridice, în cazul declaraţiilor care pot fi depuse prin acest sistem, introducerea unui catalog de servicii pentru contribuabili şi a standardelor de calitate în domeniul asistenţei contribuabililor, creşterea ariei de cuprindere a activităţii de asistenţă contribuabili, pentru a se transforma în unicul punct de contact al contribuabilului cu ANAF, stimularea creşterii ponderii plăţilor prin sistemul bancar, crearea pentru contribuabili (persoane fizice şi juridice) a posibilităţii de a-şi vizualiza situaţia fiscală, de a solicita şi de a primi documente prin portalul ANAF.
„Vor fi aplicate măsuri de reorganizare a aparatului teritorial pe o structură regională şi reducere a în continuare a reţelei de administraţii financiare, pentru creşterea eficienţei organizaţionale şi diminuarea riscurilor de apariţie a corupţiei. La jumătatea anului 2013 se vor crea 8 direcţii generale regionale, având competenţă teritorială similară celor 8 regiuni de dezvoltare, care vor integra administrarea contribuabililor mijlocii la nivel de regiune şi care vor deţine funcţii suport adecvate. Sub condiţia automatizării proceselor de activitate şi a consolidării sistemului informatic, în aşa fel încât să compenseze lipsa prezenţei în teritoriu a oficiilor fiscale, în anul 2015 numărul de administraţii financiare va fi redus până la 47 de unităţi (câte una în fiecare judeţ şi în sectoarele Municipiului Bucureşti) iar direcţiile regionale de finanţe publice, cele de vamă şi cele de gardă financiară vor fuziona într-o singură structură”, se arată în document.
În urma procesului de restructurare ANA, angajaţii vor fi recalificaţi şi redistribuiţi către domeniile deficitare (inspecţie fiscală, control vamal ulterior, asistenţă contribuabili, structuri dedicate contribuabililor mari şi mijlocii sau unităţilor cu un mare număr de contribuabili), concomitent cu recrutarea de specialişti pentru funcţii cu valoare adăugată mare (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, juridic, anumite funcţii de management), cu încadrarea în numărul actual de posturi.
Prin aceste proces de restructurare, Guvernul urmăreşte creşterea nivelului conformării voluntare la declarare de la 87,27%, în 2011, la 92%, în 2016, precum şi a nivelului conformării voluntare la plată de la 77,9%, în 2011, la 85%, în 2016, creşterea ponderii în PIB a veniturilor colectate de către ANAF de la 28,75%, în anul 2011, la peste 30,5%, în 2016, bazată pe măsuri de îmbunătăţire a colectării în condiţiile unei politici fiscale neutre din punct de vedere al veniturilor, şi scăderea costului colectării de la 9.800 lei pentru 1 milion de lei colectaţi în anul 2011 la sub 9.000 de lei pentru 1 milion de lei colectaţi în anul 2016.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Masura s-ar putea sa fie chiar idioata. A facut cineva o analiza de impact serioasa si completa? Iar impactul trebuie sa fie analizat la nivelul contribuabililor.
Sa se analizeze numarul si tipurile documentelor pe care legea impune contribuabililor (firme, PFA, etc) sa le prezinte fiscului periodic, dar si tipurile si numarul documentelor pe care contribuabilii le solicita Fiscului pentru a ajunge la anumite drepturi si libertati. Aproape toate beneficiile sociale se acorda in baza unui prag de venit care trebuie sa fie documentat de ANAF. Sunt milioane de oameni din toate localitatile (pentru bani de liceu, pentru ajutor social, pentru indemnizatia mamelor, etc). Sutele de mii de firme trebuie sa depuna lunar sau trimestrial alte tone de documente la Fisc. Daca vor fi mai putine administratii fisclae, costurile impuse contribabililor vor fi cu mult mai mari decat costurile de functionare a respectivelor administratii. La cat costa acum transportul, probabil ca vom vedea ca se reduc cheltuielile statului cu X lei, dar cheltuielile contribuabililor vor creste cu 20X lei.
Sa faca naibii Guvernul calcule complete la nivelul unui judet, pentru perioada de un an. Si doar dupa aceea sa se ia decizii radicale. Masura asta nu trebuie sa fie adoptata inainte de a se prezenta public o analiza de impact amanuntita si credibila! Sau, in acelasi act normativ, se se precizeze ca Statul renunta sa ceara contribuabililor sa solicite sau sa prezinte Fiscului miile de documente prevazute de legile noastre. Altfel, functionarea statului, oricum precara, va fi pusa la pamant.