Guvernul pregătește o revoluție bugetară: Impozitul pe venit va merge integral la bugetele locale

Guvernul pregătește modificarea mai multor legi pentru ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit să meargă direct și integral la administrațiile locale (primării, consilii județene), pentru a finanța funcționarea acestora, a declarat ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), Sevil Shhaideh.

Declarația acesteia – citată de agenția Agerpres –  a fost făcută miercuri seara, într-o conferință de presă susținută la Târgu Mureș.

„Conform programului de guvernare, în zona de finanțare a autorităților locale, în acest moment lucrăm la modificarea Legii 273 a finanțelor publice locale și în acest sens, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit va deveni sursă a bugetelor locale.

Acolo unde aparatul propriu al primarului sau al președintelui Consiliului Județean nu va reuși să colecteze această sursă, vom fi sprijiniți de către ANAF, dar sumele vor fi virate exclusiv către bugetele locale.

Aceasta este prima modificare majoră pe care o vom aduce la Legea Finanțelor Publice”, a declarat ministrul Dezvoltării, citată de Agerpres.

Bugetul de stat pierde 30%  din banii colectați prin impozitul pe venit

La această oră, Bugetul de stat păstrează de 30% din impozitele pe venit, iar 70% din acestea le restitutie către administrațiile locale – potrivit  Legii 273 a finanțelor publice locale, după cum urmează:

• 41,75% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
• 11,25% la bugetul local al judeţului;
• 18,5% într-un cont distinct, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor, precum şi a bugetului local al judeţului.

Concret, pe datele operative publicate de Ministerul Finanțelor la sfârșitul lunii ianuarie anul acesta, bugetul central a colectat în 2016 27,8 miliarde de lei din impozitul pe venit, din care 18,3 miliarde de lei au plecat spre administrațiile locale, iar 9,5 miliarde au rămas la bugetul de stat:

Asta înseamnă că bugetul de stat ar urma să piardă în acest an o sumă mai mare de 9,5 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro).

Și tot nu e suficient: Statul va garanta administrațiilor locale un buget minim corespunzător sumei de 750 lei/locuitor/an

Cu toate că banii direct intrați în visteriile locale vor fi mai mulți, aceasta nu înseamnă că bugetul de stat nu va mai subvenționa funcționarea unitățile administrativ-teritoriale, explică ministrul Sevil Shhaideh:

O modificare pe care încercăm să o introducem — ea este prevăzută în programul de guvernare — se referă la instituirea unui prag minim de 750 de lei pe locuitor, de la care să se analizeze bugetul de funcționare al fiecărei unități administrativ-teritoriale. În momentul în care acest prag minim nu este asigurat din veniturile proprii ale primăriei, abia atunci să vină în echilibrare bugetul de stat cu sume defalcate din TVA sau din alte surse ale sale.

Problemele:

Prima problemă ar fi că bugetul de stat renunță la circa 2 miliarde de euro și rămâne de văzut cum va fi această sumă compensată din tăierea altor alocări la bugetele locale. Sau poate că astfel de alocări vor fi acordate în continuare.

A doua mare problemă este că, în situația că statul garantează administrațiilor locale un buget corespunzător sumei de 750 lei pe locuitor, administrațiile locale nu vor mai fi interesate să facă eforturile pe care le presupune îmbunătățirea colectării la bugetele locale.

Ar putea fi chiar dimpotrivă, așa cum o arată anii electorali : aleșii locali vor menaja cetățenii sub aspectul presiunii pentru plata impozitelor, având la dispoziție un buget minim garantat de la Bugetul general.

Un prezumtiv avantaj : Pentru că, în funcție de calitatea aleșilor locali, ar putea exista și un avantaj. Autoritățile locale ar putea deveni interesate să atragă investiții care să creeze locuri de muncă. Avantajul e prezumtiv pentru că administrațiile locale puteau să facă se lupte pentru investiții și până acum.

Explicații și abordări :

În numele descentralizării: primarii și baronii locali cer acest lucru încă din timpul guvernării Năstase

„Acolo unde se produc banii, acolo trebuie să se cheltuie”, spune Vasile Dîncu (foto), în opinia căruia inițiativa este foarte bună.

Fost ministru al Informațiilor Publice (2000-2003) și al Administrației Publice (în guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș), el spune că ideea este veche:

„Este o problemă de curaj și de descentralizare, până la urmă.

Ideea este veche, la orice întâlnire cu primarii, încă din perioada când eram ministru în Cabinetul Adrian Năstase, se ajungea la discuții de genul acesta. În toți anii aceștia, asociațiile primarilor au cerut lucrul acesta”, a declarat Vasile Dîncu pentru cursdeguvernare.ro.

În primul rând, pentru că autoritățile locale au nevoie de mai multă autonomie și de mai multe resurse penrtu dezvoltare. „Nu este normal să fie dependente de alocările de la bugetul de stat„, este de părere Vasile Dîncu.

Oricum, banii nu vor suficienți pentru local, a mai adăugat acesta: „Și așa va fi nevoie de alocări de bugetul consolidat, întrucât avem 50% din UAT (unități administrativ – teritoriale) nu se pot autosusține și o formă de solidaritate trebuie să existe de la stat„.

Pe baza experienței de ministru al Administrației, dar și de sociolog, Vasile Dîncu este convins că există capacitatea de a administra fondurile și de a construi mecanisme pentru a cheltui cu o mai mare eficiență banii de la nivel local.

În ceea ce privește proporțiile corupției din teritoriu, sociologul spune că este doar o percepție greșită.

La nivel central trebuie pus ceva în loc. ”Performanța colectării în local e scăzută”

Fostul ministru de Finanțe Anca Dragu (foto) spune că guvernul trebuie să vină și cu o compensare a sumei pe care o pierde bugetul general.

”Așa cum este declarată, măsura este una parțială. Trebuie să pui ceva în loc sau să spună dacă au făcut o analiză și au identificat unde, la nivel central, nu mai este nevoie de bani. Nu există surplus, nu există sume care pot fi tăiate”.

Această radicală modificare a filosofiei fiscale presupune o reducere clară de venituri și cheltuieli de la nivel central, de unde se distribuie bani și pentru subvenția bugetului de pensii, și pentru educație (învățământul universitar, în primul rând), sănătate (programele naționale, de exemplu), investiții în infrastructură (de cale ferată, de exemplu), asistența socială plătită prin Ministerul Muncii etc.

Pe de altă parte, Anca Dragu este convinsă că localul nu are infrastructura necesară pentru a colecta prin primării și consilii județene aceste sume, cum menționa ministrul Sevil Shhaideh.

„Performanța colectării la nivel local este sub cea a ANAF, de aia au și preluat colectarea altor contribuții (sănătate). Cu siguranță, infrastructura de colectare din local nu este pregătită și nu va fi nici la 1 ianuarie 2018″ – spune Anca Dragu.