vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 iulie, 2014

Guvernul pregăteşte modificarea legislaţiei privind politica de investiții a fondurilor de pensii, pentru ca acestea să poată deţine mai multe acţiuni listate şi obligaţiuni corporative.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat marţi, printr-un comunicat, că intenţionează să creeze „cadrul direcţionării unor procente mai importante din portofolii spre investiţii directe în economie” – acţiuni listate şi obligaţiuni corporative.

Deocamdată, a declarat Radu Soviani, purtător de cuvânt al Autorităţii, este prematură prezentarea viitoarelor procente maxime de investiţii în aceste instrumente, întrucât este vorba despre o decizie de politică economică ce urmează să fie luată şi care vizează legislaţia primară şi cea secundară în domeniu.

Mihai Bobocea: Investiţiile în acţiuni vor atinge curând plafonul maxim real posibil


Mihai Bobocea (foto), consilier al board-ului Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a explicat pentru cursdeguvernare.ro că discuţiile se poartă de aproape şase luni şi nu vizează atât creşterea procentelor, cât alte reglementări ce împiedică fondurile să atingă actualul plafon:

„În ultima perioadă, APAPR, ca reprezentant al industriei fondurilor de pensii a avut numeroase dezbateri şi consultări cu ASF ca autoritate de supraveghere pentru relaxarea anumitor parametri din norma de investiţii aplicabilă fondurilor de pensii, în sensul permiterii creşterii plasamentelor în acţiuni şi obligaţiuni corporative, respectiv creşterea rolului fondurilor de pensii în economie. Aceste discuţii au vizat nu atât limitele investiţionale, cât ceilalţi parametri ai arhitecturii de management al riscului: coeficienţii şi intervalele de încadrare în gradele de risc, posibilitatea hedgingului împotriva riscului de dobândă, posibilitatea tranzacţionării obligaţiunilor corporative pe piaţa OTC şi altele. Respectiv, am discutat modificări ce ţin de reglaj fin (fintuning) şi nu de modificări substanţiale de legislaţie”.

Legislaţia (Legea 411/2004 şi Norma 19/2012) privind politica de investiţii a fondurilor conţine mai multe prevederi care limitează potenţialul real de accesare a acţiunilor, de la plafonul teoretic de 50% din portofoliu, la mai puţin de 20%, explică Mihai Bobocea.

După creşterea lentă dar semnificativă înregistrată, în ultimul an şi jumătate, de investiţiile în acţiuni, s-a ajuns la nivelul actual mediu de peste 16%, foarte aproape de plafonul real maxim, a continuat consilierul Mihai Bobocea.


Elementele ce trebuie „reglate” pentru a creşte expunerea fondurilor pe economie ţin de limitele investiţionale pe clase de active, coeficienţi şi limite de încadrare în gradele de risc, calculul garanţiei minime relative la piaţă şi la alte elemente asemănătoare ce limitează potenţialul real de accesare a acţiunilor, potrivit consilierului board-ului APAPR.

Evoluţia investiţiilor în acţiuni

Investiţiile în acţiuni au crescut, din luna noiembrie 2012, de la 11,2% din portofoliul fondurilor de pensii obligatorii, la 16,2%, în mai 2014.

Sursa: APAPR

Fondurile de pensii din Pilonul III administrau active de 845,2 milioane lei, la data de 31 martie 2014, cu următoarea structură a portofoiilor:

  • titluri de stat: 65,6%

  • acțiuni: 18,4%

  • depozite bancare: 7,73%

  • obligațiuni corporative: 5,1%

ASF a anunţat marţi că fondurile de pensii private deţin acţiuni în valoare de 2,73 miliarde lei în companii listate la Bursa de Valori București (inclusiv companii financiar bancare).

Printre achiziţiile fondurilor se numără şi acţiuni cumpărate la listările din domeniul energiei:

  • participații de 20,59% din acțiunile oferite de Nuclearelectrica, în valoare de 58,5 milioane lei;
  • participații de 22,8% din numărul acțiunilor Romgaz listate la BVB, în valoare de 252,7 milioane lei;
  • participații de 18,64% din numărul acțiunilor Electrica listate la BVB, în valoare de 291 milioane lei;
  • participații reprezentând 8,24% din totalul acțiunilor care au făcut obiectul ofertei publice secundare a Transgaz, în valoare de 26 milioane lei;
  • participații reprezentând 23,7% din numărul de obligațiuni emise de către Transelectrica, în valoare de 47 milioane lei.

Sindicaliştii vor garantarea conservării contribuţiilor

Cartel Alfa a reacţionat marţi printr-o scrisoare deschisă în care cere Guvernului să consulte sindicatele, principalii reprezentanţi ai salariaţilor, cei care alimentează fondurile.

„Ne îngrijorează intenţia de schimbare a structurii de investiţii pentru că va creşte riscul contribuabilului”, a explicat Bogdan Hossu, preşedintele confederaţiei, pentru cursdeguvernare.ro.

„Toate dezastrele care s-au întâmplat în ultimii ani, în SUA, dar şi în Europa, în Marea Britanie, s-au produs din cauza riscului asumat de administratorii fondurilor. Este adevărat că rentabilitatea creşte, dar şi riscul”, a explicat liderul sindical.

În opinia acestuia, nu se poate ridica riscul înainte de a introduce legea care să garanteze o rată minimă de rentabilitate a fondurilor de pensii, reglementare ce trebuia să apară deja (la 3 ani de la intrarea în vigoare a Legea 411/2008).

„Nu putem vorbi, aşadar, despre o schimbare în structura categoriilor de investiţii fără reglementarea unei protecţii adecvate a fondurilor de pensii. Suntem de acord cu investiţii, altele decât în titluri de stat, atât timp cât acestea sunt făcute responsabil şi garantează un nivel minim al pensiei la sfârşitul perioadei de contribuţie. Cu alte cuvinte, să garanteze un randament al fondurilor care să acopere cel puţin partea din pensia publică pe care salariatul o pierde sau, alternativ, să garanteze conservarea în termeni reali a contribuţiilor plătite de salariat”, menţionează cartel Alfa, în srisoarea deschisă trimisă premierului.

Creşterea expunerii pe economie, nu naţionalizarea fondurilor

Intenţia relaxării politicii investiţionale a fondurilor private a fost anunţată de premierul Victor Ponta în urmă cu o săptămână: „Eu personal, ca prim-ministru, am ales ideea de a lăsa fondurile private şi de a găsi o soluţie împreună cu Comisia Europeană şi FMI de a deschide posibilitatea de investiţii pentru fondurile private dincolo de a cumpăra titluri de stat, şi către alte zone, către piaţa de capital, către zone care să se simtă după aceea în economie”, a declarat prim-ministrul, la postul România TV.

Această variantă, a explicat premierul, a fost aleasă în locul naţionalizării fondurilor de pensii după modelul Ungariei sau Poloniei.

Ungaria a naţionalizat total, în 2011, fondurile deţinute în sistemul privat obligatoriu, sistem funcţionând din 1998.

Polonia a decis anul trecut transferarea la stat a obligaţiunilor suverane poloneze deţinute de fondurile private de pensii şi anularea lor, pentru reducerea datoriei publice. Sistemul pensiilor private a fost introdus în 1999.

Daniel Dăianu, consilier ASF până când îşi va prelua în toamnă mandatul din Consiliul de Administraţie al BNR, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că decizia celor două state nu a fost una exagerată. Ambele state, deşi au venituri fiscale considerabil mai mari decât ale României, au şi datorii publice uriaşe.

În Ungaria, datoria publică era de aproximativ 80% din PIB, iar în Polonia, de aproximativ 56% din PIB.

Pe de altă parte, Constituţia Poloniei limitează datoria publică la 60% din PIB, iar de la nivelul de 55% impune luarea unor măsuri urgente.

În România, fondurile de pensii private funcţionează din 2007, iar în luna iunie anul curent, Pilonul II şi Pilonul III (obligatorii şi facultative)  administrau active nete în valoare totală de aproape 17,5 miliarde lei.

Beneficiarii acestor sume sunt aproape 6,5 milioane de români (conturi individuale).

În ceea ce privește rezultatele investiționale ale fondurilor de pensii, media pentru întreg sistemul a depășit 12% în ultimul an, potrivit ultimelor date APAPR.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: