„În cursul acestei săptămâni vom finaliza în cadrul Guvernului proiectul de lege privind restituirea proprietăţilor, acest proiect, pe care miercuri îl discutăm în primă lectură în şedinţa de Guvern, luni îl voi prezenta conducerii USL, deoarece modalitatea de adoptare pe care o doresc ca prim-ministru este aceea a angajării răspunderii Guvernului”, a declarat luni premierul Victor Ponta citat de MEDIAFAX.
El a amintit faptul că ultima lege în ceea ce priveşte despăgubirile a fost adoptată prin angajarea răspunderii de către alianţa PNL-PD.
„Dacă cei de la PDL nu sunt de acord cu soluţia pe care noi o propunem, trebuie să vină să spună că au ei opt miliarde de euro pe care să-i dea înapoi mâine”, a afirmat Victor Ponta.
Premierul a precizat că vor fi menţinute principiile pentru „restituire în natură, reeşalonare, impozitarea celor care au drepturi litigioase”.
„Adică înţeleg că trebuie să dăm la proprietari, dar la cei care au făcut o afacere din asta… Părerea mea e că e un bussines, şi în bussines nu poţi să câştigi 100%”, a mai explicat Ponta.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a intervenit întrebând jurnaliştii: „Dar de ce nu lăsaţi să discutăm totuşi chestiunea asta după ce avem un consens pe ea?”.
Liderul PNL a fost întrebat dacă nu există consens în USL în ceea ce priveşte legea pentru restituirea proprietăţilor.
„Domnul prim-ministru v-a anunţat foarte respectuos încă de la începutul acestei conferinţe de presă că va prezenta unei discuţii şi unei decizii politice în USL acest proiect al Guvernului. Nu e vorba că sunt divergenţe, dar e vorba de faptul că noi nu am stabilit o formă finală despre care să comunicăm public”, a explicat Crin Antonescu.
Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, anunţa în 23 ianuarie, la Palatul Victoria, că până în luna aprilie Guvernul îşi va angaja răspunderea pentru un proiect de lege privind regimul juridic al restituirii proprietăţilor.
„Până în luna aprilie, Guvernul îşi va asuma răspunderea pe o lege privind regimul juridic al restituirii proprietăţilor”, a anunţat, atunci, Liviu Voinea.
Suma de restituit: aproape 9 miliarde de euro – sub termenul decis de CEDO
El a precizat că, pentru despăgubirea foştilor proprietari, în proiectul de buget pe acest an sunt prevăzute doar sumele aferente unor hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, de aproximativ 500 milioane lei.
Conform datelor prezentate recent de Guvern, România a achitat deja despăgubiri pentru terenuri şi construcţii naţionalizate în cuantum total de 5 miliarde euro şi mai există solicitări de plată pentru încă 8 miliarde euro.
Persoanele care au cumpărat drepturi litigioase pentru imobilele naţionalizate, în cadrul proceselor de restituire a bunurilor, vor fi obligate să achite un impozit pe diferenţa dintre suma plătită pentru acele drepturi şi cea încasată de la stat pentru proprietate sau valoarea imobilului respectiv.
Guvernul a adoptat, săptămâna trecută, un memorandum privind urgentarea elaborării noilor reglementări în domeniul restituirii proprietăţilor, întocmit de ministrul delegat pentru Buget, document în care se fac propuneri pentru încadrarea în termenul acordat de CEDO statului român pentru soluţionarea problemei restituirii proprietăţilor.
Potrivit deciziei Guvernului, până la finele anului 2015 Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor urmează să revadă toate dosarele soluţionate, inclusiv cele pentru care s-au plătit despăgubiri în numerar, şi să analizeze cauzele care au determinat nerestituirea bunurilor în natură sau prin echivalent, în compensare cu alte bunuri.
Totodată, până pe data de 30 ianuarie 2013 Comitetul interministerial privind procesul de reformare a legislaţiei şi procedurilor din domeniul restituirii proprietăţilor trebuia să elaboreze şi să prezinte pentru primă lectură proiectul de lege privind reglementarea restituirii proprietăţilor.
Fiecare minister urma să transmită Ministerului Finanţelor Publice situaţia imobilelor retrocedate, a celor nou construite şi, după caz, situaţia cheltuielilor cu chiriile pentru sedii, iar Ministerul Educaţiei va transmite situaţiile menţionate şi pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor estimează totalul despăgubirilor la 8,7 – 9 miliarde euro.
Miza mare a procesului nu sunt casele şi terenurile naţionalizate de la populaţie, care ar fi reprezentat doar o mică parte din sumele de plată, ci despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte şi minorităţi.
Fostul ministru al Finanţelor Publice Bogdan Drăgoi a declarat în primăvara anului trecut pentru MEDIAFAX că din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul în bani al proprietăţilor naţionalizate dacă toate acedstea nu ar putea fi restituite în natură, mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.
De altfel, guvernul Ungureanu a încercat să promoveze o lege de limitare a despăgubirilor foştilor proprietari, dar a retras proiectul de lege, sub presiunea societăţii civile şi a UDMR, precum şi pentru că exista riscul ca actul normativ să fie declarat neconstituţional.
La acea vreme, Ministerul Justiţiei a susţinut restituirea în natură a proprietăţilor naţionalizate şi eşalonarea pe o perioadă foarte lungă a despăgubirilor băneşti şi a respins total propunerea iniţială a Finanţelor, de limitare a despăgubirilor.
Se pare că Guvernul Ponta are în vedere chiar această soluţie, respectiv restituirea în natură a cât mai multor imobile şi terenuri şi eşalonarea pe o perioadă mai lungă a despăgubirilor băneşti.
Surse guvernamentale susţineau însă că s-a pus şi problema constituirii unui nou Fond Proprietatea.
