Ministerul Finanțelor propune guvernului o Strategie de analiză a cheltuielilor publice, în contextul bugetar actual, în care România are șanse foarte mari să iasă din ținta asumată de deficit (4,4% din PIB în 2023).
(Citește și: ”Desant al Comisiei Europene la București: deficitul, banii (europeni), ”sau mustața”)
Această strategie este și jalon PNRR – Reforma 3/Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară. Acest jalon are ca țintă adoptarea de către guvern a unei strategii multianuale și a unui calendar pentru o analiză sistematică a cheltuielilor bugetare.
Un nou jalon PNRR ”bifat din pix”
Calendarul în sine, care impune ministerelor termene- limită pentru analiza eficienței cheltuielilor, arată că Ministerul Finanțelor ignoră total urgența acestui demers, din nou un jalon PNRR fiind bifat ”din pix”
Anxa 1b a Strategiei conține planificarea analizelor, care se întinde până în 2030.
Primele chemate să prezinte analiza cheltuielilor bugetare sunt:
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
Acestora li se fixează termen Perioada T4 2023 – T2 2024, analize cu implementarea măsurilor în proiectul de buget pentru anul 2025
Ultimele instituții obligate să facă această analiză sunt:
- Ministerul Apărării Naționale
- MAI, SRI, SIE, STS, SPP
- Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (?)
- Ministerul Justiției
- Ministerul Public
Termenul fixat acestora: Perioada T4 2029 – T2 2030, analize cu implementarea măsurilor în proiectul de buget pentru anul 2031.
Acest calendar relaxat vine în contradicție chiar cu raportul semnat de Marcel Boloș, care precizează:
”Din perspectiva politicii bugetare, România trebuie să urmărească economisirea fondurilor publice pe termen scurt, dar și îmbunătățirea eficacității și eficienței cheltuirii banilor publici pe termen mediu, principii care ajută la respectarea anumitor constrângeri instituite prin reglementări europene, în special cele care privesc deficitul bugetar”.
Ce a urmărit Comisia Europeană cu acest jalon
Comisia Europeană acordă o mare atenție eficientizării cheltuielilor publice din România, prin creșterea transparenței prin:
- identificarea opțiunilor de realocare a resurselor
- limitarea tendinței de creștere a nivelului deficitului, respectiv tendința de a
cheltui mai mult decât veniturile efective - reducerea ciclicității activității de elaborare a politicilor bugetare
Un obiectiv general urmărit este acela al întăririi legăturii dintre procesul de analiză a cheltuielilor
publice și procesul de elaborare a bugetului.
***
Un răspuns
Cine mai știe pe unde mai sunteti peste 8 ani?😲
Doar nu sunteti veșnici la butoane?
Si dacă prin digitalizare dispar ministerele fantomă?
Strategia e gresită!
E ca la pensiile speciale, le aruncati in timp până se mai uită!
Pentru romani acum e important.
Povesti cu Autostrada Prahovei ni se spun de 33 de ani!😡