După aproape trei ani de la introducerea managementului privat în companiile de stat, Guvernul înființează o comisie pentru monitorizarea aplicării prevederilor referitoare la guvernanţa corporativă şi pentru identificarea cauzelor neperformanţei acestor firme.
Comisia îl va avea ca preşedinte pe premier, iar vicepreşedinte va fi ministrul Transporturilor. Vor mai intra în componenţa Comisiei reprezentanţi din ministerele Finanţelor, Economiei, Societăţii Informaţionale şi Justiţiei, ai Departamentului pentru Energie, ai Secretariatului General al Guvernului şi ai Cancelariei premierului.
La final, Comisia se va apela la ajutorul unor experţi în recrutare, pentru soluţii de îmbunătăţire a normelor de administrare a companiilor de stat.
În ceea ce priveşte obiectivele, Comisia va analiza mai întâi indicatorii financiari şi apoi va identifica motivele pentru care nu s-au atins indicatorii planificaţi.
Comisia va examina şi rolul jucat de ministerele cu astfel de companii în subordine, modul în care acestea coordonează firmele respective şi îşi îndeplinesc atribuţiile, „în special cu privire la respectarea competenţei consiliului de administraţie şi a directorilor de a adopta deciziile de administrare şi conducere”, potrivit agenţiei MEDIAFAX.
Managementul privat a fost introdus în 2011, la insistenţele Fondului Monetar Internaţional, pentru a scoate companiile de stat de sub influenţa politicului şi a le eficientiza prin aducerea unor manageri profesionişti şi bine recompensaţi.
S-au plătit sute de mii de euro pentru selectarea acestor manageri, care, în unele cazuri, au „dezertat” la mai puţin de un an de la aplicarea guvernanţei corporative: unii au plecat fără explicații, alții au acuzat deschis presiuni politice.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Un an de farsă : ”managementul privat” din companiile de stat”)
George Butunoiu: Problemele nu sunt la managementul de stat, ci la nivelul ministerului şi Guvernului
Head – hunterul George Butunoiu, implicat în selectarea managerilor de la mai multe companii, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că problemele pe care Executivul ar urma să le identifice „nu ţin de managementul privat, ci apar la nivelul ministerelor şi al Guvernului„.
„Chestiunea este mai dificilă. Au fost manageri foarte buni care au reuşit să facă schimbări, şi au fost şi manageri mai slabi. Dar, problema este la ministere şi la Guvern. Dacă nu vor stabili reguli de sus în jos, care să fie respectate cu rigurozitate, pot să schimbe orice, să aducă orice manageri privaţi, lucrurile nu vor evolua„, spune George Butunoiu.
Pe de altă parte, head-hunterul este de părere că ar fi nerealist să li se pretindă CA-urilor ceea ce nu a făcut nimeni în 20 de ani.
Manageri care s-au retras în primul an
În categoria celor care au concluzionat rapid că nu vor putea învinge sistemul intră chiar primul manager privat – austriacul Heinrich Vystoupil şi-a dat demisia de la Tarom la doar o săptămână de la numire (octombrie 2012).
Octavian Bădescu, director al diviziei de servicii express a Poştei Române şi-a depus şi el mandatul, în septembrie 2013, pentru că nu a putut aplica planul elaborat în vederea rentabilizării PrioriPost.
Preluase postul în luna aprilie, venind de la Alo Curier, unde fusese director general. 
Tot în septembrie anul trecut a „depus armele” şi Sorin Mîndruţescu (foto), fost CEO Oracle România, la mai puţin de jumătate de la alegerea sa ca preşedinte al Consiliului de Administraţie al CFR.
Potrivit declarațiilor oficiale, Sorin Mîndruțescu s-a retras din „motive personale”.
Dimitris Sophocleous, primul manager privat de la CFR SA, a predat mandatul în aprilie 2013, după ce Ministerul Transporturilor a respins planul de administrare propus de Consiliul de Administrație al companiei.
Grecul acuza atunci ”disperarea factorului politic de a-și pierde influența și finanțarile europene”.
Numiri politice
În memorandumul cu FMI, guvernanţii promiteau: „Vom selecta doar administratori şi directori prefesionişti din liste de candidaţi calificaţi pregatite de firme independente angajate să ne asiste în acest poroces. Admitem că procedând altfel am submina credibilitatea programului nostru de reforme, atât pentru public, cât şi pentru investitori”.
Aplicarea OUG 109/2011 privind guvernarea corporativă nu a stopat însă numirile politicile în conducerea companiilor cu capital de stat. Potrivit Fondului Proprietatea, acesta este unul dintre motivele care au împiedicat eficientizarea companiilor cu management privat.
„Au existat situaţii când candidaţii numiţi în aceste poziţii erau recomandaţi în baza afilierii politice ale acestora mai degrabă decât pentru compatibilitatea cu aceste poziţii„, precizează un răspuns oferit de Fondul Proprietatea (acționar minoritar la mai multe companii de stat) la solicitarea cursdeguvernare.ro.
Potrivit recruterului George Butunoiu, cei mai mulţi dintre reprezentanţii statului în AGA şi CA nu au nicio pregătire în domeniu şi nu au nicio legătură cu guvernanţa corporativă.
În opinia Fondului Proprietatea, aplicarea corectă a OUG privind guvernanţa corporativă ar fi deja suficientă pentru a creşte performanţa companiilor de stat: „Implementarea adecvată a prevederilor OUG 109/2011 ar putea contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea eficienţei şi a profitabilităţii întreprinderilor de stat. Dintre aceste prevederi, numirea membrilor consiliilor şi a managerilor cu adevărat independenţi şi profesionişti este în opinia noastră cea mai importantă„, a comunicat FP, publicaţiei cursdeguvernare.ro.
Câteva exemple despre ce a înțeles guvernul din guvernarea corporativă
Judecător, preşedinte CA la CFR
Octavian Puţura (foto), judecător la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, detaşat secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a fost numit, la 10 ianuarie 2014, preşedinte al Consiliului de Administraţie al CFR SA. Dincolo de faptul că nu avea nicio experienţă în domeniu şi niciun fel de activitate economică, el s-a aflat şi în incompatibilitate, potrivit statutului magistraţilor.
Acest lucru a fost constatat oficial în luna iunie, de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a decis sancţionarea disciplinară a acestuia cu avertisment.
Ovidiu Puţura a fost reatras în martie de la CFR, în urma scandalului mediatic izbucnit din cauza incompatibilităţii şi a declanşării investigaţiei CSM. El a fost sprijinit de PNL, atât pentru ocuparea funcţiei de secretar de stat, cât şi în CA al CFR SA.
Membri de partid nerecomandaţi de evaluatori
Anul trecut, în luna februarie, la Societatea Naţională a Sării (Salrom) a fost numit director general Aurel Bucur. Fost lider sindical, până în 2012, şi membru PSD, consilier local la Târgul-Ocna.
„Desemnarea a rezultat strict din imixtiunea Ministerului Economiei în independenţa Consiliului Salrom, ca urmare a emiterii unui ordin ministerial referitor la desemnarea unui membru al unui partid politic”, fără respectarea regulilor, anunţa Fondul Proprietatea într-un comunicat emis la vremea respectivă.
Toate aceste numiri discutabile s-au făcut fără să se ţină cont de evaluările pentru care statul a plătit consultanţă.
În Consiliul de Administraţie de la Electrica Distribuţie Muntenia Nord, anul trecut au fost desemnaţi trei membri care „nu s-au clasat în topul candidaţilor rezultat în urma evaluării, efectuate atât de către consultantul independent de resurse umane implicat în procesul de selecţie, cât şi de comitetul pentru nominalizare şi remunerare al companiei“, constata FP.
Doi dintre cei trei erau membri de partid – Darius Meşca (PSD Ploieşti) şi Aurel Gubandru (PSD Buzău). Darius Meşca este finul deputatului Sebastian Ghiţă (prieten al premierului), a fost ales consilier judeţean în Prahova, şi câştiga aproximativ 4.000 de euro în CA de Electrica Distribuţie Muntenia Nord.
Schimbări repetate
Printre motivele care au influenţat negativ situaţia se numără şi schimbările repetate ale membrilor CA şi a directorilor. „Am observat cazuri când membrii consiliilor şi directorii generali numiţi conform OUG 109/2011 au fost revocaţi înainte să le expire mandatele, la scurt timp după ce au avut loc schimbări în conducerea diverselor ministere care deţin pachete majoritare în companiile respective”, explică Fondul Proprietatea, în răspunsul oferit cursdeguvernare.ro. 
Aici se încadrează şi cazul belgianului Christian Heinzmann (foto), managerul de la Tarom, al cărui mandat de patru ani a fost scurtat anul trecut la doar un an.
Durata a fost readusă la patru, în preajma vizitei delegaţiei FMI din octombrie anul trecut. Surse din interior declarau atunci pentru cursdeguvernare.ro că revenirea s-a operat datorită discuţiilor purtate cu ambasadorii Olandei, Belgiei şi Marii Britanii, îngrijoraţi de ceea ce se întâmpla cu managementul privat de la Tarom.
Ultimul caz răsunător de revocare înainte de termen a mandatelor este cel de la CN Aeroporturi Bucureşti, unde pe 29 mai anul acesta, în prezenţa fostului ministru al Transporturilor Dan Şova, AGA a numit un nou Consiliu de Administraţie.
Fondul Proprietatea a atacat în instanţă revocările: „Am iniţiat o serie de proceduri legale împotriva deciziilor luate în cadrul AGA din data de 29 mai 2014 la CN Aeroporturi Bucuresti, printre care şi numirea noului Consiliului de Administrare. Acestea au fost iniţiate în urma unei analize atente a circumstanţelor în care s-a desfăşurat AGA”, a explicat Fondul Proprietatea într-un comunicat transmis cursdeguvernare.ro.
Nu este singurul proces în care FP a contestat deciziile luate la propunerea ministerelor.
Ministrul Şova, cele mai multe înlocuiri de CA-uri: ”Managementul privat refuză să facă anumite lucruri”
Dan Şova a fost ministru al Transporturilor mai puţin de patru luni, dar a reuşit să bifeze cele mai multe schimbări în Consiliile de Adminsitraţie ale companiilor din subordine: a înlocuit conducerile de la Autoritatea Aeronautica Civila Romana (AACR), CFR SA, CFR Marfă, ROMATSA, Tarom, CN Aeroporturi Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.
Acţiunile lui Dan Şova au culminat în iunie, puţin înainte de plecarea de la Ministerul Transporturilor, când a solicitat FMI scoaterea unor entităţi din transporturi de sub management privat, întrucât el, ca ministru, nu are nicio putere asupra managementului privat.
„Am arătat Fondului Monetar Internaţional, în întâlnirea pe care am avut-o, că au fost foarte multe situaţii în care managementul privat al companiilor nu a respectat hotărârile adunării generale ale acţionarilor, luate în conformitate cu înţelegerile şi cu angajamentele luate de Guvernul României faţă de Fondul Monetar Internaţional prin intermediul scrisorilor de intenţie. Am spus că este foarte dificil să-mi ceri să respect anumite lucruri atât timp cât managementul privat asupra căruia eu, ca ministru, nu am nicio putere, refuză să facă anumite lucruri, şi da, am spus că din punctul meu de vedere, personal, deci nu este un punct de vedere oficial al Guvernului, există cel puţin câteva entităţi din domeniul transporturilor care ar trebui scoase de sub managementul privat„, declara ministru Dan Şova, după discuţiile cu FMI purtate la începutul lunii iunie.
FMI a refuzat cererea lui Dan Şova.
